Fenomenul ‘Airfryer’: Instrument pentru economisire și gătit sănătos sau pentru a încuraja cultura dietelor?

Fenomenul ‘Airfryer’: Instrument pentru economisire și gătit sănătos sau pentru a încuraja cultura dietelor?

În câteva cuvinte

Articolul analizează dacă popularitatea friteuzelor cu aer (airfryer) contribuie la o alimentație sănătoasă sau alimentează cultura dietelor. Se discută despre cum marketingul acestor aparate se concentrează pe reducerea caloriilor și a uleiului, ceea ce poate încuraja o obsesie nesănătoasă pentru controlul greutății. Se evidențiază și potențialele beneficii ale airfryer-ului pentru economisirea uleiului, dar se avertizează asupra riscului de a dezvolta tulburări alimentare dacă este folosit într-un mod obsesiv. Autorul, Stefan Georgescu, subliniază importanța de a folosi airfryer-ul cu moderație și fără a cădea în capcana culturii dietelor.


Mișcarea socială a culturii dietelor cuprinde credința că trupurile slabe sunt sănătoase și dezirabile.

Conform celui de-al VII-lea Studiu de Sănătate și Viață Aegon, 27% dintre spanioli au urmat un tip de dietă, iar rezultatele arată cum dietele sunt mai frecvente la femei (31,1% față de 22,7% la bărbați). „Există o piață care se hrănește cu nesiguranța femeilor și care, prin urmare, ne vrea mereu nemulțumite de corpul nostru. Cultura dietelor este, mai presus de toate, un comportament care ne determină modul de a fi în lume: nemulțumite, nesigure și în competiție unele cu altele”, a explicat Cristina Hernández Martín, directorul Institutului Femeilor, în cadrul Ministerului Sănătății, la prezentarea studiului `Femei tinere și tulburări de comportament alimentar. Impactul rolurilor și stereotipurilor de gen`, care abordează insatisfacția corporală și stima de sine scăzută pe care tinerele o dezvoltă din cauza presiunii continue asupra corpurilor lor.

Activiștii, printre care Virginia Sole-Smith, luptă pentru a demonta cultura dietelor și `gordofobia`, și în articolele sale de pe Substack a pus la începutul lunii februarie o întrebare controversată: „Sunt `airfryerele` parte a culturii dietelor?”. „Am obiecții filozofice atunci când mă confrunt cu friteuzele cu aer. Numele face parte în mod flagrant din cultura dietelor; producătorii vor să credem că gătim alimentele într-un mod mai sănătos `prăjindu-le` cu aer, în loc de ulei”, asigură ea.

„Friteuza cu aer nu este altceva decât un cuptor în miniatură. Este adevărat că este un aparat electrocasnic super versatil și că, dacă este folosit cu cap și bun simț, poate ajuta la pierderea în greutate, dar nu ar trebui să fie principalul argument de vânzare și nici să devină o obsesie pentru acele persoane care trebuie să slăbească”, spune Sabina Banzo, autoarea cărții `Am deja airfryer-ul meu, și acum ce fac?` (Roca Editorial 2025). „Din păcate, de obicei, aparatul electrocasnic este vândut sub premisa că face posibilă slăbirea, în loc să evidențieze faptul că permite gătitul sănătos. Nu este altceva decât un instrument în plus în bucătărie, iar a face lucruri sănătoase/cu puține calorii sau nu, depinde de persoana care îl folosește. Cine cumpără `airfryerul` pentru a pune șnițele și crochete prefăcute, nici nu gătește sănătos, nici nu va avea preparate cu puține calorii, chiar dacă a economisit uleiul din tigaie”, adaugă ea.

Un nume problematic și jugul vinei.

Problema constă în faptul că, deși toată lumea este de acord cu Banzo să sublinieze că friteuza cu aer este un mini-cuptor, numele este cel care face ca faima acestui aparat electrocasnic să poată fi delicată. „Nu sunt sigură de ce nu au putut să le spună `cuptoare care gătesc rapid`, deși, de fapt, presupun că face parte din cultura dietelor”, spune Virginia Sole-Smith. În textul său, ea amintește că jurnalista Danielle Dreilinger le recomanda cititorilor ei de pe Substack să fugă de `airfryere` pentru că sunt o concesie a vinei. „Treci peste ele. Este o achiziție care te face să te simți vinovat”, spune ea.

Și tocmai vina este cea care invadează cultura dietelor, după cum subliniază psihologul și profesorul universitar María Calado Otero în studiul `Femei tinere și tulburări de comportament alimentar. Impactul rolurilor și stereotipurilor de gen`. „Vina atunci când mănânci este învățată și provine dintr-o cultură a dietelor care încarcă mâncarea cu moralitate, ceea ce încurajează trăirea cu teama de a mânca și de a te îngrășa. Aceste mesaje, asumate social, sunt contra naturii, deoarece mâncatul este indispensabil și necesar, dar este și o sursă de plăcere, conexiune și bucurie. Este un act care, în niciun caz, nu ar trebui să fie legat de vină. Cultura dietelor are un mesaj foarte clar: `vei fi mai valoroasă cu cât ești mai slabă`. Sub acest mesaj violent și opresiv, se dezvoltă vina atunci când mănânci, din cauza fricii de a te îngrășa. A te simți vinovat când mănânci este la fel de absurd ca și cum te-ai simți vinovat când respiri sau dormi. Mâncatul este un act de supraviețuire și este o responsabilitate față de corpul nostru să-l hrănim cu suficientă mâncare pentru funcționarea sa adecvată”, avertizează ea.

Pentru că, poate această obsesie de a fugi de prăjeli și de a reduce cantitatea de ulei să încurajeze cultura dietelor și chiar tulburările de comportament alimentar (TCA)? Leticia Plaza Serrano, dietetician și nutriționist la Espacio Psiconutrición, nu se îndoiește. „Desigur. În cazul pacienților cu risc mai mare de TCA, este obișnuit să vorbim despre factori predispozanți și factori declanșatori, obsesia pentru o alimentație sănătoasă se poate transforma în teamă, în rigiditate sau, de exemplu, în vină atunci când se iese din acel model sănătos. Acest lucru poate acționa ca un factor declanșator la pacienții care prezintă o predispoziție mai mare, dând naștere dezvoltării tulburării”, explică ea.

În apărarea ‘airfryerului’ și a economiilor în bucătărie

Virginia Sole-Smith nu este singura activistă căreia cumpărarea unui `airfryer` i-a provocat o dilemă morală. Kara Lydon, dietetician specializat în alimentație intuitivă, a împărtășit această preocupare cu urmăritorii ei. „Mi-a luat ceva timp să cumpăr o friteuză cu aer pentru că îmi făceam griji că sunt complice la cultura dietelor făcând acest lucru. Deși, fără îndoială, marketingul friteuzelor este influențat de această cultură, înseamnă asta că toți cei care folosesc o friteuză sunt înrădăcinați în cultura dietelor? Toți cei care folosesc conopidă într-o rețetă sau comandă o salată la cină sunt sub domnia ei? Bineînțeles că nu”, spune ea.

„Poți folosi friteuza pentru că încerci să reduci cantitatea de grăsime din dieta ta sau o poți folosi pentru că îți plac alimentele crocante și noile aparate de bucătărie. Ai putea comanda o salată la cină pentru că ai mâncat un sandviș la prânz și crezi că pastele ar avea `prea mulți carbohidrați`. Sau poți comanda o salată la cină pentru că ai chef de ceva crocant, proaspăt și răcoritor”, asigură ea.

Ar trebui, de asemenea, să se țină cont de faptul că, odată cu creșterea prețului uleiului, unii au găsit în friteuza cu aer un aliat pentru a economisi bani în bucătărie. În unele luni din 2024, litrul de ulei a ajuns să coste nouă euro, ceea ce a făcut ca oamenii să se gândească la alternative pentru a reduce utilizarea acestuia. În prezent, un litru de ulei de măsline extravirgin costă în jur de șase euro, în funcție de marcă și supermarket. După cum a publicat Джерело новини în acest articol, „ultimul raport privind consumul de alimente în Spania a arătat că achiziția de ulei extravirgin a pierdut 23,8% din volumul achizițiilor față de anul precedent. O dovadă că, pentru multe gospodării, cumpărarea acestui produs a devenit un lux”.

Pentru Leticia Plaza Serrano, nu este în totalitate corect să se spună că acest aparat încurajează cultura dietelor și trebuie făcut cu nuanțe. „Mi se pare similar cu a spune că practicarea exercițiilor fizice o încurajează, deoarece sportul este sănătos, în timp ce exercițiile fizice obsesive pentru a pierde în greutate nu sunt. În ambele cazuri, pornim de la ceva care poate fi benefic pentru o mare parte a populației, fiind modul în care îl folosim și mesajul care este transmis pentru a promova utilizarea acestuia ceea ce poate fi foarte dăunător”, explică ea.

Cu toate acestea, ea este de acord să sublinieze că numele ales este delicat. „Mi se pare că aici se află problema în majoritatea cazurilor. În mod deosebit, cred că strategiile de marketing ale acestui tip de produse nu sunt realizate cu campanii publicitare mari, ca înainte. Acum se face prin intermediul rețelelor sociale, cu `influenceri` care promovează aceste produse și care, în multe ocazii, o fac dintr-o perspectivă de scădere în greutate prin reducerea caloriilor, antepunând din nou conținutul caloric calității nutriționale și relației pe care o avem cu alimentația”, comentează ea pentru S Moda. „Prin urmare, este important să fim foarte atenți la mesajul care este transmis, deoarece cred că ne aflăm într-o epocă în care este obișnuit să camuflăm mesajele care promovează `gordofobia` sub termeni precum sănătos, antiinflamator, depurativ...”, avertizează ea. Și, prin urmare, utilizarea acestui aparat pentru a găti mai repede și mai sănătos nu implică nicio problemă, dar dacă totul este o carapace cu care să camuflezi dorința de a reduce caloriile și de a slăbi, atunci curenții de aer ai friteuzei sunt cel mai puțin important: ceea ce este îngrijorător sunt curenții încărcați de `gordofobie` care există.

Read in other languages

Про автора

Stefan este un comentator economic cu experiență în sectorul bancar și analiză financiară. Articolele sale se remarcă prin analiza profundă a proceselor economice din România și din lume. El poate explica concepte economice complexe într-un mod accesibil, ajutând cititorii să înțeleagă evenimentele economice curente.