Ciroza hepatică: boala periculoasă de ficat despre care trebuie să ştim după moartea lui Naddel

Decesul Nadjei Abd el Farrag, cunoscută drept Naddel, fosta parteneră a titanului pop Dieter Bohlen, a readus în atenția publicului o boală gravă – ciroza hepatică. Potrivit informațiilor disponibile, Naddel a încetat din viață pe 9 mai, la vârsta de 60 de ani, se pare din cauza insuficienței multiple de organe. În ultimii 15 ani, ea s-a luptat cu problemele legate de consumul de alcool, iar în 2018 a dezvăluit public că a fost diagnosticată cu ciroză hepatică. De asemenea, ea a menționat posibila influență a medicamentelor luate pentru tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) asupra stării ficatului său.

Ficatul este un organ vital, responsabil pentru detoxifierea organismului, metabolism și producerea de energie. Atunci când funcția acestui organ important este compromisă, procesul se poate desfășura insidios și adesea neobservat la început, dar poate avea un impact major asupra calității vieții și duratei de viață a persoanei afectate.

Ciroza hepatică este o boală cronică și progresivă a ficatului, în care țesutul hepatic sănătos este distrus treptat și înlocuit cu țesut cicatricial. Acest țesut cicatricial afectează semnificativ funcția normală a ficatului și poate duce la complicații severe, inclusiv insuficiență hepatică.

Cauzele cirozei hepatice sunt variate. Iată câteva dintre principalele cauze:

• **Abuzul de alcool:** Consumul prelungit și excesiv de alcool este una dintre cele mai frecvente cauze. Alcoolul dăunează celulelor hepatice și declanșează un răspuns inflamator, care duce în cele din urmă la cicatrizare și leziuni tisulare.
• **Hepatita virală cronică:** Infecțiile cronice cu virusuri hepatitice (B, C) pot deteriora ficatul pe parcursul mai multor ani, ducând la dezvoltarea cirozei.
• **Boala ficatului gras non-alcoolic (BFGNA) și steatohepatita non-alcoolică (SHNA):** Acestea sunt strâns legate de obezitate și tulburări metabolice. Grăsimea se acumulează în ficat, provocând inflamație și leziuni care se pot transforma în ciroză în timp.
• **Boli autoimune ale ficatului:** Cum ar fi hepatita autoimună, în care sistemul imunitar atacă în mod greșit țesutul hepatic sănătos.
• **Boli genetice:** Anumite tulburări genetice, precum hemocromatoza sau boala Wilson, pot duce la acumularea de substanțe toxice în ficat și pot cauza ciroză.
• **Utilizarea pe termen lung a anumitor medicamente:** Unele medicamente pot dăuna ficatului la administrare pe termen lung și pot contribui la dezvoltarea cirozei.
• **Obstrucția căilor biliare:** Un blocaj al căilor biliare, care împiedică fluxul de bilă din ficat, poate duce la inflamație și cicatrizare hepatică.

Prevenția și depistarea precoce a acestor cauze sunt cruciale pentru reducerea riscului de ciroză. Este important să mențineți un stil de viață sănătos, să efectuați controale medicale regulate și să căutați ajutor medical la timp dacă suspectați o boală hepatică.

În stadiile incipiente, ciroza poate să nu prezinte simptome evidente, în timp ce în stadiile avansate pot apărea complicații severe. Iată câteva simptome și semne frecvente ale cirozei hepatice:

• Oboseală și slăbiciune
• Icter (îngălbenirea pielii și a ochilor)
• Ascită (acumularea de lichid în abdomen)
• Modificări ale stării mentale (confuzie, probleme de memorie, iritabilitate)
• Tendință la sângerări (sângerări nazale, gingivale, vânătăi ușoare)
• Pierdere în greutate și masă musculară
• Modificări ale pielii (piele uscată, steluțe vasculare)
• Edeme (umflături la nivelul picioarelor și gleznelor)
• Greață și vărsături
• Urină închisă la culoare și scaun deschis la culoare

Dacă ați observat semne ale unei boli hepatice, este esențial să căutați ajutor medical pentru un diagnostic precis și măsuri de tratament adecvate.

Diagnosticul cirozei implică o combinație de examinări medicale, teste de sânge, metode imagistice și, în unele cazuri, biopsii tisulare. Etapele tipice de diagnostic includ: anamneza și examenul fizic, teste de sânge (pentru funcția hepatică, markeri virali), imagistică (ecografie, CT, RMN) pentru a evalua structura ficatului, elastografia hepatică (Fibroscan) pentru a măsura rigiditatea, și, dacă este necesar, o biopsie hepatică. Endoscopia poate fi efectuată pentru a căuta varice esofagiene.

Tratamentul cirozei hepatice vizează încetinirea progresiei bolii și prevenirea sau gestionarea complicațiilor. Abordarea depinde în mare măsură de cauza subiacentă și poate include:

• **Schimbări ale stilului de viață:** Renunțarea completă la alcool în ciroza alcoolică, scăderea în greutate și dietă sănătoasă în boala ficatului gras.
• **Terapie medicamentoasă:** Pentru a reduce inflamația, a trata complicațiile și a ameliora simptomele.
• **Transplantul hepatic:** Considerat în ciroza avansată cu insuficiență hepatică, fiind adesea singura opțiune pentru a salva viața pacientului.
• **Monitorizare:** Controale medicale regulate pentru a monitoriza funcția hepatică și a detecta complicațiile precoce.
• **Nutriție:** Ajustarea aportului de nutrienți cu ajutorul medicului sau dieteticianului, mai ales în stadiile avansate.
• **Programe de sprijin:** Pentru pacienții cu dependență de alcool, programele de dezintoxicare și terapie sunt cruciale.

Intervenția timpurie, respectarea recomandărilor medicale și un stil de viață sănătos pot contribui la încetinirea progresiei bolii și la îmbunătățirea calității vieții pacienților cu ciroză hepatică.