Valul expansiv al încălcării armistițiului din Gaza de către Israel atinge tot mai multe părți ale Orientului Mijlociu.

Reluarea bombardamentelor asupra Fâșiei Gaza marți – inclusiv asupra corturilor și adăposturilor improvizate, soldate cu 634 de morți în doar patru zile, majoritatea minori și femei – a generat tot mai multe atacuri împotriva Israelului din diferite puncte ale regiunii. Ultimul a fost lansarea a șase rachete din Liban în noaptea de sâmbătă – primele în aproape patru luni – un atac de care Hezbollah s-a delimitat și la care armata israeliană a replicat cu zeci de bombardamente asupra Libanului și, după-amiaza, cu un al doilea val de atacuri, care au provocat cel puțin șapte morți și zeci de răniți, potrivit Ministerului Sănătății libanez.

Inițial au fost rebelii Houthi din Yemen, grupul armat care s-a alăturat armistițiului din Gaza cât a durat și care a făcut să sune sirenele antiaeriene de două ori în ultimele 48 de ore într-o zonă largă a Israelului, inclusiv Ierusalim și Tel Aviv, prin lansarea de rachete balistice interceptate. Joi, Hamas a reluat lansarea de proiectile, țintind Tel Aviv, unde alarmele nu au mai sunat din octombrie din cauza unei amenințări din Gaza. Sâmbătă s-a adăugat un nou front, cu primele rachete lansate din Liban de la 2 decembrie, în singurul atac care a reprezentat o excepție de la încetarea focului din noiembrie dintre Israel și Hezbollah. A fost un atac nesofisticat, nerevendicat de nimeni, condamnat imediat de autoritățile libaneze și care nu a provocat victime sau daune materiale. Lansatoarele de proiectile sunt doar niște pari de lemn.

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a ordonat, totuși, la scurt timp după aceea, un răspuns `puternic`, iar armata a lansat zeci de bombardamente în sudul țării. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a sugerat că atacurile vor ajunge și la Beirut, ca acum patru luni.

Israel a țintit inițial Hezbollah, care a negat că a tras rachetele, și-a reafirmat `angajamentul față de acordul de încetare a focului` și și-a arătat sprijinul statului pentru `abordarea escaladării sioniste periculoase împotriva Libanului`. O sursă oficială israeliană a precizat ulterior că nu se cunoaște autorul lansării.

Cu excepția rebelilor Houthi, care au menținut cel mai mult pulsul, atacurile împotriva Israelului sunt măsurate, într-o nouă demonstrație a capacității guvernului Netanyahu de a bombarda Gaza fără a genera aproape niciun răspuns politic sau militar, având în vedere dezechilibrul enorm de forțe, sprijinul ferm al SUA și slăbiciunea strategică a Iranului, care își înarmează milițiile loiale din regiune.

Cele șase rachete au fost îndreptate spre Metula, o localitate israeliană chiar la graniță, cu un trafic intens de trupe și puțini civili. A fost deja sub focul constant al Hezbollah în timpul anului de război de intensitate scăzută pe care l-a purtat cu Israelul din ziua următoare atacului Hamas, pe 7 octombrie 2023.

Potrivit armatei israeliene, doar trei dintre proiectile au trecut pe teritoriul său (și au fost interceptate), în timp ce celelalte trei au căzut pe teritoriul libanez, ceea ce indică un material puțin avansat. Forțele Armate libaneze au anunțat la scurt timp după aceea descoperirea a trei lansatoare de rachete `foarte primitive`. Fotografiile difuzate arată doar niște pari de lemn în pământ pentru a sprijini proiectilul. Erau la nord de râul Litani, adică în afara zonei monitorizate de căștile albastre ale ONU și unde se concentrează desfășurarea militară pentru a controla Hezbollah. Soldații le-au dezasamblat și `au luat măsurile necesare pentru a controla situația în sudul` țării.

Câteva ore mai târziu, au sosit primele bombardamente ale aviației israeliene. Unele, împotriva lansatoarelor, în spații deschise. Altele au lăsat dărâmături și mașini avariate. Avioanele de vânătoare au descărcat explozibilii imediat după ce Netanyahu și ministrul său al Apărării au ordonat un atac `puternic`, într-un mesaj cu o componentă internă, după săptămâni în care i-au încurajat pe israelienii evacuați acum un an și jumătate din nordul Israelului să se întoarcă acasă. Aproximativ jumătate dintre cei 60.000 încă nu au îndrăznit.

`Nu vom permite realitatea tirurilor din Liban asupra comunităților din Galileea [în nordul Israelului]. Le-am promis securitate și asta este exact ceea ce va fi`, a spus ministrul Apărării după lansări. `Legea din Metula este aceeași lege ca în Beirut. Guvernul libanez are responsabilitatea pentru orice lansare de pe teritoriul său`, a amenințat el.

Teama de un nou război a fost evidentă în reacțiile politice din Liban, care tocmai a format un guvern care a pus capăt a doi ani de interimat, din cauza paraliziei politice, în care Hezbollah și-a pierdut capacitatea de a bloca decizii importante și a cărui declarație de principii nu mai menționează `dreptul poporului de a rezista ocupației israeliene prin toate mijloacele`, așa cum făceau toate de la Acordul de la Taif care a pus capăt a 15 ani de război civil (1975-1990). Statele Unite și Arabia Saudită au avut un rol în procesul inedit de ani de zile.

Primii care s-au pronunțat au fost șeful guvernului, Nawaf Salam, și ministrul Apărării, Michel Menassa. Ei au cerut evitarea unei escaladări la frontieră care `să atragă țara într-un nou război` și au subliniat că `numai statul are puterea de a decide asupra războiului și a păcii`. Președintele, Joseph Aoun, a condamnat și a cerut investigarea lansării proiectilelor. Iar președintele Parlamentului, Nabih Berry (veteranul lider al celuilalt mare partid șiit, Amal, și reprezentant al poziției Hezbollah în dialogul de încetare a focului), a îndemnat `să nu se ofere scuze` Israelului pentru a lansa un război în Liban, care încă își linge rănile din cauza distrugerilor și a strămutărilor masive provocate de cel anterior, între septembrie și noiembrie 2024.

Acordul de încetare a focului care i-a pus capăt arată că Hezbollah nu poate avea arme în sudul Libanului (așa cum arătau deja rezoluțiile anterioare neîndeplinite ale ONU) și acordă Forțelor Armate sarcina de a le confisca și de a dezmembra toate infrastructurile miliției. Dar Israelul se îndoiește de capacitatea și voința sa de a împiedica reorganizarea Hezbollah și continuă să încalce zilnic încetarea focului, cu bombardamente punctuale.

În plus – și la fel ca în Siria, unde a invadat un nou teritoriu după căderea regimului lui Bashar El Assad – armata israeliană ocupă ilegal teritoriul libanez. Din ianuarie, menține trupe în cinci puncte strategice din sudul Libanului, încălcând încetarea focului pe care o semnase și care obliga la o retragere completă a trupelor terestre care au invadat țara în octombrie. Vor rămâne `pe termen nelimitat`, a afirmat săptămâna trecută ministrul său al Apărării.