Premierul Ungariei îl invită pe Netanyahu, căutat de CPI, să viziteze Ungaria

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, l-a invitat pe omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, să viziteze țara sa. Potrivit declarațiilor șefului de cabinet al liderului ungar, Gergely Gulyás, această călătorie va avea loc în următoarele săptămâni. Guvernul național-populist de la Budapesta sfidează astfel dreptul internațional ignorând mandatul de arestare emis împotriva liderului israelian de către Curtea Penală Internațională (CPI) în noiembrie anul trecut.

Dacă se va realiza, ar fi prima vizită în Europa a lui Netanyahu — și, de fapt, într-o țară diferită de Statele Unite — de când CPI a ordonat arestarea sa și a lui Yoav Gallant, ministrul său al Apărării în timpul unei mari părți a războiului din Gaza, considerându-i responsabili de crime de război și crime împotriva umanității în Fâșie. Ca toate țările comunitare, Ungaria este semnatară a tratatului de creare a curții, prin urmare este obligată din punct de vedere legal să-l aresteze pe Netanyahu de îndată ce acesta calcă pe teritoriul țării. Orbán a anticipat deja, însă, că nu doar că nu va respecta ordinul de arestare, dar îl va invita și în țara sa.

Orbán a calificat decizia curții drept “scandalos de nerușinată” și “cinică” la doar o zi după anunțul curții. “Nu există altă opțiune, trebuie să contestăm această decizie”, a afirmat la radioul public Kossuth premierul ultraconservator, care a descris mandatul de arestare ca fiind o hotărâre “deghizată într-o decizie juridică, dar, în realitate, cu scopuri politice”. Joi, într-o conferință de presă în care a confirmat că vizita de stat a lui Netanyahu, încă fără o dată concretă, va avea loc înainte de Paște, Gulyás a asigurat că ar sprijini retragerea țării din CPI deoarece “a devenit o organizație politică”.

De atunci, Netanyahu a călătorit doar în Statele Unite. A făcut-o în februarie, deja cu Donald Trump la Casa Albă, deși predecesorul său, Joe Biden, calificase drept “indignante” ordinele de arestare. Spre deosebire de Ungaria, SUA nu sunt obligate să le respecte deoarece nu este una dintre cele 124 de țări semnatare ale Tratatului de la Roma.

Orbán, o voce singulară în Uniunea Europeană, a avertizat, de asemenea, la începutul anului 2023, că nu va executa mandatul de arestare al CPI care apasă și asupra președintelui rus, Vladimir Putin, dacă acesta ar vizita Ungaria. Partenerul UE cel mai apropiat de Kremlin a oferit cu acea ocazie argumente legale. A argumentat, conform unor media precum Telex, că, deși a semnat Statutul de la Roma și că Parlamentul l-a ratificat, acesta nu a fost promulgat și nu face parte din ordinea juridică a țării. În cazul lui Netanyahu, pe lângă motive juridice, Guvernul ungar a invocat și rațiuni morale.

Liderul ungar este expresia cea mai extremă a diviziunii pe care au generat-o în UE ordinele de arestare, așa cum se întâmplă adesea în dezbaterile comunitare în care se strecoară cuvântul Israel. Viitorul cancelar german aproape sigur, Friedrich Merz, a asigurat în urmă cu două săptămâni, după victoria sa electorală, că i-a “promis” lui Netanyahu că vor găsi “modul în care să viziteze Germania și să poată pleca din nou fără a fi arestat”. Polonia l-a invitat, de asemenea, să participe la evenimentele de omagiere a 80-a aniversare a eliberării lagărului de exterminare nazist de la Auschwitz în ianuarie, dar Netanyahu nu a participat. Franța sau Italia au fost vagi sau contradictorii cu privire la respectarea ordinelor de arestare. Alte țări, precum Spania, Irlanda, Belgia, Austria și Slovenia, au anticipat că o vor face.

Premierul israelian a răspuns invitației lui Orbán în noiembrie lăudând “claritatea morală și fermitatea în favoarea justiției și a adevărului” a liderului ungar, “în fața slăbiciunii rușinoase a celor care s-au aliniat cu decizia revoltătoare împotriva dreptului statului Israel de a se apăra”. Procurorul promova inițial și arestarea a trei lideri Hamas — Ismael Haniya, Yahia Sinwar și Mohamed Deif —, dar toți au murit din cauza focului israelian, în Gaza sau în Iran, de la atacul din 7 octombrie 2023.

Printre presupusele crime de război pe care le-a indicat procurorul se numără “înfometarea civililor” în Gaza. Este o acuzație puțin menționată în cele două decenii de istorie ale curții și figurează printre cele constitutive de genocid, acuzație pentru care Israel are o cauză deschisă la Curtea Internațională de Justiție de la Haga. În timp ce CPI judecă persoane; CIJ judecă state. În ultimele două săptămâni, Israel a împiedicat din nou complet intrarea ajutorului umanitar și a tăiat singura linie de electricitate pe care o menținea și care alimenta o instalație de desalinizare a apei. Scopul celor două pedepse colective, în mijlocul lunii sfinte musulmane a Ramadanului, este de a forța Hamas să accepte o prelungire a încetării focului în care să continue să predea ostatici fără garanții că va duce la sfârșitul războiului, spre deosebire de ceea ce au convenit în ianuarie.

Anunțul lui Orbán vine în aceeași săptămână cu arestarea fostului președinte al Filipinelor, Rodrigo Duterte, pe aeroportul din Manila, tocmai la ordinul aceluiași CPI, care îl acuză de crime împotriva umanității pentru zecile de mii de asasinate din sângerosul război împotriva drogurilor pe care l-a efectuat în timpul mandatului său (2016-2022). Se întâmplă, de asemenea, la o lună după ce Trump a sancționat personalul CPI care a participat la cauze împotriva SUA, a cetățenilor săi sau a aliaților precum Israel. Propria ordine executivă critica în mod explicit ordinele de arestare împotriva lui Netanyahu și Gallant și definea ambele țări drept “democrații înfloritoare ale căror Forțe Armate aderă strict la legile războiului”.

În noiembrie trecut, pe atunci șeful diplomației UE, Josep Borrell, a criticat respectarea “la alegere” a exigențelor justiției internaționale. “Nu este să spui: ‘Dacă este împotriva lui Putin, îmi place, și dacă este împotriva lui Netanyahu, nu-mi place’. […] Cine face parte din tribunal a semnat un angajament. Este sau nu este. Nu este potestativ. Este o chestiune fundamentală”, a semnalat într-un interviu cu acest ziar în Beirut, chiar înainte de a fi succedat de Kaja Kallas.