Curtea Constituțională a Spaniei declară neconstituțională reforma regulamentului Senatului

Curtea Constituțională a Spaniei a declarat neconstituțională reforma regulamentului Senatului, adoptată de Partidul Popular (PP) folosindu-se de majoritatea sa în Camera superioară pentru a obstrucționa procesul legislativ al legii amnistiei. Această modificare a fost contestată de grupul parlamentar PSOE, vizând alterarea articolului 133.2 din regulamentul menționat, aprobată în 2023. Decizia a fost adoptată cu trei voturi împotrivă, ale magistraților Enrique Arnaldo, Concepción Espejel și José Mario Macías, toți aparținând blocului conservator al tribunalului.

Schimbarea normativă contestată prevedea că doar Mesa (Biroul) Senatului poate decide asupra aplicării procedurii de urgență pentru procesarea propunerilor legislative în Senat. Se adăuga că Mesa ar aproba această procedură la solicitarea Guvernului sau a Congresului Deputaților, din oficiu sau la propunerea a 25 de senatori sau a unui grup parlamentar. În contrast, articolul 133.1 din regulamentul Senatului prevede că, odată declarată urgența de către Guvern sau Congres, Senatul are un termen de 20 de zile pentru a-și exercita atribuțiile legislative asupra proiectelor de lege aprobate de Congres. Acest ultim articol permite, de asemenea, Mesei Senatului să decidă asupra procesării urgente a unui proiect de lege în Senat, fie din oficiu, fie la propunerea a 25 de senatori.

Curtea Constituțională aprobă recursul PSOE, considerând că prevederea contestată este contrară articolului 90.3 din Constituție. Acest articol constituțional reduce termenul de două luni pe care îl are Senatul pentru a veta sau amenda inițiativele legislative deja aprobate de Congres la douăzeci de zile calendaristice atunci când “proiectul” a fost declarat urgent “de Guvern sau de Congresul Deputaților”.

Tribunalul interpretează termenul “proiecte” și “proiect” folosit de acest articol constituțional ținând cont atât de sistematica internă a articolului, cât și de integrarea sa în prevederile constituționale care reglementează procedura legislativă, și ajunge la concluzia că acest termen include atât proiectele de lege, de origine guvernamentală, cât și propunerile legislative, de origine parlamentară sau populară”. Acesta a fost nucleul discuției în Senat, care a aprobat reforma folosind majoritatea deținută de PP în cameră.

Sentința, redactată de magistratul Juan Carlos Campo, din sectorul progresist al tribunalului, arată că termenul “proiecte” și “proiect” utilizat de articolul 90.3 din Constituție are ca referință sintagma “proiect de lege ordinară sau organică” aprobată de Congresul Deputaților, conținută în articolul 90.1 din textul constituțional. Se adaugă că această sintagmă trebuie interpretată neapărat în sensul de a include atât proiectele, cât și propunerile legislative aprobate de Camera inferioară.

Curtea subliniază că textul constituțional concepe o procedură legislativă în care Congresul adoptă un “rol preeminent” față de Senat, iar acesta din urmă acționează ca o cameră de a doua lectură. Decizia argumentează că o interpretare strictă a termenului proiect utilizat de articolul 90 din Constituție — adică o interpretare care include doar inițiativele legislative guvernamentale — ar implica posibilitatea de a exclude Senatul de la procesarea propunerilor legislative, cu impactul pe care l-ar avea o astfel de concluzie asupra capacității colegislative a acestei camere. În măsura în care articolul 90.3 din Constituție trebuie interpretat în sensul de a include atât proiectele, cât și propunerile legislative declarate urgente de Guvern sau Congresul Deputaților, Curtea Constituțională consideră că o dispoziție normativă care distinge între proiecte și propuneri legislative, atribuind facultatea de a decide asupra procesării prin procedura de urgență a acestora din urmă doar Mesei Senatului, ar fi contrară prevederii indicate.