
În câteva cuvinte
Articolul explică motivele istorice ale schimbării orei în Europa (economisirea energiei, criza petrolului din anii '70), mecanismul trecerii la ora de vară (primăvara, ceasul înainte cu o oră) și iarnă (toamna, ceasul înapoi cu o oră), oferă metode simple de memorare și prezintă stadiul actual al discuțiilor din UE privind renunțarea la această practică, decizie amânată cel puțin până în 2026 pentru a evita fragmentarea orară în Europa.
În acest loc veți găsi playerul Text-to-Speech. Pentru a afișa playerul TTS, avem nevoie de consimțământul dumneavoastră.
Activați conținutul extern
Pentru a afișa conținut încorporat, este necesar consimțământul dumneavoastră, revocabil în orice moment (prin Revocare Tracking la sfârșitul paginii), pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Datele pot fi transferate în țări terțe, cum ar fi SUA (Art. 49 alin. 1 lit. a GDPR). Prin comutarea pe „an” („pornit”), sunteți de acord. Mai multe informații găsiți aici.
Cine a umblat la ceas?
În fiecare an, în România și în mare parte din Europa, ceasurile sunt date înainte sau înapoi. În funcție de trecerea la ora de vară sau de iarnă, primim o oră în plus de somn sau „pierdem” o oră. Dar când are loc schimbarea orei și de ce se face acest lucru?
Aflați aici toate informațiile despre schimbarea orei.
De ce schimbăm ora?
De două ori pe an, ora se schimbă în UE. Schimbarea orei, așa cum o știm astăzi, datează din 1980 în multe țări europene, inclusiv Germania, deși practica este mai veche. Motivul invocat inițial: economisirea energiei. Într-adevăr, introducerea pe scară largă a orei de vară este legată de crizele energetice din anii 1970. În 1973 și 1979, au avut loc crize petroliere în Orientul Mijlociu. Din cauza tensiunilor politice, prețurile petrolului au crescut rapid. Atunci, ca și acum, țițeiul era considerat o resursă energetică importantă pentru producția de electricitate.
Pentru a contracara prețurile ridicate, s-a decis implementarea orei de vară pentru a utiliza mai eficient lumina naturală a zilei. Practic, ceasul se dă cu o oră înainte primăvara și cu o oră înapoi toamna.
Ora de vară a început anul acesta pe 31 martie.
Știți de ce ceasul se schimbă de la ora 3 la 2 și invers, în general noaptea târziu? Motivele sunt practice: este pur și simplu mai puțină activitate. La acea oră, majoritatea oamenilor dorm. De asemenea, circulă mai puține trenuri, autobuze și tramvaie. O schimbare a orei în timpul orelor de vârf, între 6 și 9 dimineața, ar fi destul de haotică.
Când se schimbă ceasul?
În România, ca în majoritatea Europei, alternăm între ora de iarnă („ora standard”) și ora de vară. Primăvara, se trece de la ora de iarnă la ora de vară. Ceasurile sunt date înainte cu o oră, adică de la ora 2:00 la ora 3:00. Pentru România și majoritatea țărilor europene, ultima duminică din martie este ziua stabilită pentru această schimbare.
Toamna, ne luăm rămas bun de la ora de vară și revenim la „ora normală” (ora de iarnă). Ceasurile sunt date înapoi cu o oră, de la ora 3:00 la ora 2:00. Ziua de schimbare este ultima duminică din octombrie.
Metode simple de a ține minte schimbarea orei
Se dă ceasul înainte sau înapoi? Poate fi confuz. Dar cu aceste trucuri simple, schimbarea orei devine o joacă de copil.
- ▶︎ Mobilierul de grădină: „Primăvara aducem mobilierul de grădină ÎNAINTEA casei. Toamna îl ducem ÎNAPOI în magazie.” Acesta este un mod popular de a memora. Primăvara, ceasul se dă înainte, ca mobilierul, iar toamna înapoi.
- ▶︎ Termometrul: „Primăvara, temperaturile sunt pe PLUS, iarna sunt grade cu MINUS.” Primăvara și vara, nu doar temperaturile cresc, ci și ceasul face o oră „plus”. Opusul se întâmplă toamna, la trecerea spre iarnă.
- ▶︎ În engleză: „spring forward, fall back” Cunoscătorii limbii engleze știu: „spring” înseamnă primăvară, iar „fall” (sau „autumn”) înseamnă toamnă. Adică, primăvara („spring”) dai ceasul înainte („forward”), iar toamna („fall”) îl dai înapoi („back”).
- ▶︎ Pentru iubitorii de cifre: 2-3-2 Cine reține mai ușor cifrele poate folosi principiul 2-3-2. Se trece de la ora 2 la 3, iar mai târziu în an, de la 3 la 2.
Renunțarea la schimbarea orei
Încă din 2018, un sondaj al Comisiei Europene a arătat că majoritatea cetățenilor UE sunt pentru renunțarea la schimbarea orei. Ca urmare, decizia a fost luată în principiu în 2019. Dar de atunci, acest proiect a stagnat. Unele țări s-au retras treptat din inițiativă, în timp ce altele au pledat pentru ora de vară permanentă.
În 2020, subiectul a fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19. De atunci, cel puțin în Germania, opinia nu s-a schimbat semnificativ. Într-un sondaj YouGov din 2023, 75% dintre germani s-au pronunțat împotriva continuării schimbării orei. Printre oponenți, mulți au optat pentru ora de vară permanentă.
O decizie privind dilema renunțării la schimbarea orei a fost amânată pentru anul 2026. Nu se așteaptă un acord între țările UE și un rezultat final înainte de această dată. Se dorește evitarea unei „peticele” de fusuri orare diferite în Europa. Până atunci, ceasul va fi schimbat de două ori pe an, ca de obicei.