Germania discută din nou despre serviciul militar obligatoriu. Între 1957 și 2011, milioane de tineri bărbați au efectuat "serviciul cu arma" după absolvirea școlii – în contextul amenințării din timpul Războiului Rece, acest lucru era de la sine înțeles. În 2011, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat. Fostul cancelar Angela Merkel (70 de ani, CDU) și ministrul său al apărării de atunci, Karl-Theodor zu Guttenberg (53 de ani, CSU), au decis să nu mai încorporeze recruți pe timp de pace. La acea vreme, exista un consens transpartinic. Și totuși, retrospectiv, a fost probabil o greșeală, așa cum recunoaște acum însuși zu Guttenberg. Merkel, în schimb, își menține decizia.

Decembrie 2010: Cancelarul de atunci Angela Merkel (…) împreună cu ministrul federal al apărării de atunci, Karl-Theodor zu Guttenberg, într-o vizită la trupele din Afganistan. Foto: picture alliance / photothek

Situația de securitate s-a deteriorat dramatic de la invazia Rusiei în Ucraina. Ministrul Apărării, Boris Pistorius (65 de ani, SPD), insistă de ceva timp pentru un serviciu militar mai mult sau mai puțin voluntar. În mai 2024, el a propus trei modele pentru a putea recruta semnificativ mai mulți soldați decât până acum.

Aproape simultan, CDU – la insistențele Tineretului Uniunii (Junge Union) – a adoptat la congresul său o rezoluție prin care se cere reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Dar apoi a venit mai întâi sfârșitul coaliției "semafor" și apoi campania electorală. Subiectul a trecut în plan secund.

Ministrul Federal al Apărării Boris Pistorius (65 de ani, SPD). Foto: Geisler-Fotopress

PÂNĂ ACUM.

În negocierile lor de coaliție, Uniunea (CDU/CSU) și SPD se ceartă în prezent și pe tema reintroducerii serviciului militar obligatoriu. În documentul final al grupului de lucru „Apărare, Politică Externă și Ajutor pentru Dezvoltare”, Uniunea cere „încetarea suspendării serviciului militar obligatoriu”. Politicianul CDU și expertul în apărare Roderich Kiesewetter (61 de ani) explică poziția în BILD am SONNTAG: „Avem nevoie de un serviciu social obligatoriu.”

Kiesewetter invocă Articolul 12a din Legea Fundamentală (Grundgesetz). Acesta stipulează: „Bărbații pot fi obligați, începând cu vârsta de optsprezece ani împliniți, să servească în forțele armate, în poliția federală de frontieră sau într-o organizație de protecție civilă.” În 2011, acest articol nu a fost abolit, ci doar suspendat.

Politicianul CDU dorește chiar să meargă dincolo de serviciul militar obligatoriu clasic: „Un simplu serviciu militar obligatoriu, așa cum a existat în timpul Războiului Rece”, este „insuficient”. Expertul în apărare al CDU cere: „Avem nevoie de forțe suplimentare și în alte – noi – domenii.” El își imaginează echivalarea serviciului într-o organizație de protecție civilă (de exemplu, Agenția Federală pentru Ajutor Tehnic - THW) cu serviciul militar.

Expertul în apărare CDU Roderich Kiesewetter (61 de ani). Foto: Parwez

Pentru SPD, toate acestea merg mult prea departe. În documentul final, partidul se pronunță pentru un „nou serviciu militar” bazat pe voluntariat. La împlinirea vârstei de 18 ani, bărbații și femeile ar primi un chestionar care evaluează condiția fizică și disponibilitatea de a se alătura Bundeswehr (Armata Germană). Bărbații trebuie să răspundă, femeile pot răspunde. Cei care își manifestă interesul sunt supuși unui control medical (musterung).

Indiferent dacă va fi serviciu militar obligatoriu sau serviciu militar voluntar – în final, liderii partidelor trebuie să decidă ce va intra în acordul de coaliție.

Majoritatea germanilor este pentru serviciul militar obligatoriu. Potrivit unui sondaj reprezentativ INSA, 49% sunt pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu suspendat în 2011, doar 35% fiind împotrivă.

Și experții sunt în mare parte de acord: pentru ca Germania să devină rapid capabilă de apărare, avem nevoie de mult mai mulți soldați decât în prezent. Fostul comisar parlamentar pentru forțele armate, Hans-Peter Bartels (63 de ani, SPD), acum președinte al Societății pentru Politică de Securitate, cere în BILD am SONNTAG: „Bundeswehr trebuie să crească foarte repede acum, de la 180.000 de soldați astăzi la poate 250.000 de soldați activi până la sfârșitul legislaturii. Amenințarea din partea Rusiei este reală și nu așteaptă.” Și expertul în securitate Peter Neumann (50 de ani) de la King’s College din Londra menționează în BILD am SONNTAG cifra de 250.000 de soldați necesari pe termen lung.

Kiesewetter și CDU doresc chiar mai mult, bazându-se pe declarațiile Inspectorului General al Bundeswehr, Carsten Breuer (60 de ani): Pentru a îndeplini angajamentele față de NATO și a face față amenințării de securitate, „avem nevoie mai degrabă de 460.000 de soldați și o rezervă civilă și militară”, afirmă politicianul CDU.

Aproape jumătate de milion de soldați – la fel de mulți ca în perioada de vârf a Războiului Rece din anii 1980 (atunci erau aproximativ 490.000). Este fezabil să încorporezi atât de mulți tineri germani în Bundeswehr?

Marea problemă: infrastructura militară nu mai este deloc pregătită pentru atât de mulți soldați din cauza suspendării serviciului militar obligatoriu. Expertul militar Bartels: „Desigur, după orgiile de reducere din anii dividendelor păcii, lipsesc multe: cazărmi, arme, personal de instruire.” Acest lucru nu poate fi schimbat peste noapte, știe și expertul Neumann. Prin urmare, el consideră că reintroducerea serviciului militar obligatoriu nu este fezabilă pe termen scurt. O revenire la serviciul militar obligatoriu este realizabilă mai degrabă pe termen mediu, „adică în următorii cinci până la zece ani”.

Și Kiesewetter vorbește despre o „sarcină mamut” pentru a repune pe picioare infrastructura redusă drastic. Cu toate acestea, el consideră că este posibilă o implementare rapidă. Cu „voința politică potrivită”, „noua infrastructură necesară poate fi creată într-un timp scurt”. Pentru cazarea recruților, el se gândește „la construcții modulare sau la schimbarea destinației clădirilor”.

Desigur, după orgiile de reducere din anii dividendelor păcii, lipsesc multe: cazărmi, arme, personal de instruire.

Având în vedere această provocare, discuția despre extinderea serviciului militar obligatoriu la femei pare un teatru de operațiuni secundar. Și majoritatea germanilor o privesc pozitiv. 48% ar extinde serviciul militar obligatoriu și la femei în cazul reintroducerii.

Dar este posibil acest lucru? Legea Fundamentală (Grundgesetz) stipulează clar că femeile „nu pot fi în niciun caz obligate la serviciul cu arma”. Adică: un serviciu militar al femeilor este posibil din punct de vedere legal doar pe bază voluntară.

Pentru a atrage totuși și femeile la „serviciul cu arma”, s-ar putea introduce inițial un an social general, în care femeile ar alege fie serviciul civil, fie serviciul militar. Expertul Neumann explică: „Toată lumea este înregistrată, dar sunt încorporați doar cei care se oferă voluntar. Măsurile de promovare și marketing continuă. Dacă după trei până la cinci ani se constată că acest lucru nu este suficient, trebuie luată în considerare și o obligație.”

Pentru a permite serviciul militar al femeilor, Legea Fundamentală ar trebui modificată cu o majoritate de două treimi în Bundestag (camera inferioară a parlamentului) și Bundesrat (camera superioară). Dar în noul parlament, Uniunea, SPD și Verzii au pierdut această majoritate. O modificare rapidă a constituției este astfel considerată exclusă.