De câteva săptămâni, când ceasul bate ora 21:00, începe o coregrafie neobișnuită la sediul uneia dintre cele mai mari companii de tehnologie din Shenzhen (Guangdong, sudul Chinei).

Reprezentanții departamentului de resurse umane de la DJI, principalul producător chinez de drone, patrulează cu urgență pe coridoarele companiei, îndemnând angajații să-și părăsească birourile. Excepțiile sunt rare, iar cei rămași sunt grăbiți: regula este clară, trebuie să înregistrezi plecarea la acea oră. Presa locală subliniază în aceste zile că unele firme chineze limitează orele suplimentare și evidențiază, de asemenea, giganții electrocasnicelor Midea și Haier pentru încurajarea unor "zile de lucru mai scurte" și "odihnă obligatorie în weekend".

Faptul că stingerea calculatorului la ora 21:00 este celebrată, ilustrează cât de mult s-a normalizat o dinamică de muncă epuizantă în gigantul asiatic.

A sta mai mult de 12 ore la birou este o practică obișnuită, care este chiar considerată o marcă distinctivă a companiilor de inovare: este o demonstrație de angajament. Prin urmare, faptul că unele companii au făcut pasul de a restricționa orele suplimentare a stârnit un val de reacții pe rețelele sociale din țară, mulți întrebându-se: "Suntem oare la începutul sfârșitului zilelor de lucru maraton în China?"

Oficial, Consiliul de Stat (Executivul) stabilește programul de lucru la opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, dar lasă loc de ambiguitate.

Se specifică faptul că, "în funcție de caracteristicile fiecărei profesii, se pot ajusta și propune alte ore de lucru și odihnă". De aici și modelul "996" – de la nouă dimineața până la nouă seara, șase zile pe săptămână – a devenit un standard nescris care a definit timp de decenii cultura muncii a marilor corporații chineze.

Obsesia pentru productivitate extremă, cu toate acestea, își pune amprenta asupra forței de muncă.

Tinerii, din ce în ce mai dezamăgiți de lupta constantă pentru a ieși în evidență, preferă să reziste concurenței acerbe, care nici nu garantează o calitate mai bună a vieții. Această "filozofie" o numesc *tangping* ("a te întinde"). Epuizarea generalizată și lipsa timpului pentru plăceri personale se reflectă, printre altele, în scăderea consumului și a natalității, un combo care îngrijorează în mod special Beijingul. Pe acest fundal, Guvernul încearcă să transmită mesajul de a căuta un echilibru între dezvoltarea economică și bunăstarea socială.

Yanyuan, un programator și manager de proiecte de la DJI care cere să fie citat cu o poreclă, confirmă pentru Джерело новини că, de la sfârșitul lunii februarie, șefii de echipă pleacă la ora 21:00 "pentru a da un exemplu" și că, de marți, politica a fost extinsă la tot personalul.

"Dacă aveți un proiect urgent, trebuie să solicitați permisiunea de a face ore suplimentare", detaliază acest inginer de 31 de ani.

"Angajații sunt mai fericiți pentru că speră să găsească un echilibru între viața personală și cea profesională", afirmă el. Până acum, era obișnuit să rămână la birou de luni până vineri de la 10:30 la 23:00. Cu toate acestea, Yanyuan crede că măsura "va crește presiunea". "Va fi mai dificil să atingem obiectivele", subliniază el și prezice că relaxarea programului nu va întârzia să rămână doar pe hârtie. El menționează că, în DJI, se încuraja deja "să nu se lucreze ore suplimentare miercurea". "La început, mulți înregistrau plecarea înainte de ora 19:30, dar acum toți ignoră măsura", spune el. În opinia sa, acest lucru se datorează faptului că "genul *neijuan* este inerent" colegilor săi.

Termenul *neijuan* (literalmente, "în interiorul unei role") este unul dintre acele cuvinte care devin la modă pentru a reflecta o realitate socială.

Deși semnificația sa originală este "involuție", neologismul descrie un sistem în care, în fața oportunităților limitate, oamenii sunt obligați să depună eforturi din ce în ce mai mari pentru a nu rămâne în urmă. Acest lucru creează un cerc vicios care alimentează competitivitatea, dar nu generează progrese reale. În spaniolă, ar putea fi comparat cu ideea de "cursă a șobolanilor".

Chiar și liderii comuniști folosesc expresia, deoarece descrie ceea ce asociază cu o frână structurală pentru economie:

"Ar trebui să combatem concurența autodistructivă rezultată din *neijuan* și să corectăm practicile guvernelor locale și ale companiilor care promovează această dinamică", au afirmat în timpul Conferinței Centrale de Muncă Economică, care a avut loc în decembrie anul trecut. Ei consideră că această competiție excesivă a dus, de asemenea, la războaie ale prețurilor care afectează rentabilitatea companiilor și descurajează inovarea. Săptămâna trecută, premierul Li Qiang a inclus conceptul pentru prima dată în raportul privind Munca Guvernului. "Este necesar să se rectifice în mod cuprinzător concurența internă excesivă [*neijuan*]", se arată în text.

"Cred că în marile orașe fenomenul *neijuan* este foarte grav", scrie pe Xiaohongshu (Instagramul chinezesc) o utilizatoare din provincia Jiangsu.

"Dacă aș lucra până la ora 21:00, tatăl meu ar veni să mă ia și să mă întrebe ce se întâmplă", continuă ea. "Ar trebui să le fim recunoscători că lucrăm doar unsprezece ore pe zi?", răspunde un alt internaut.

"A lucra ore suplimentare este considerat de la sine înțeles în China, dar nu știu de ce", se plânge la telefon Ami (pseudonim), din departamentul de afaceri al Midea.

Mai multe reportaje asigură că firma cantoneză cere angajaților săi să părăsească biroul la ora 18:20. Ami, cu toate acestea, spune că, cel puțin în departamentul ei, "inițiativa a durat doar două săptămâni". Recunoaște că alte măsuri de reducere a volumului de muncă sunt aplicate cu strictețe, cum ar fi eliminarea formalismelor și a întâlnirilor de ultimă oră.

Are 30 de ani și crede că generația sa se simte "dezamăgită". "Chiar dacă lucrăm bine și mult, ne putem pierde locul de muncă din motive independente de noi", asigură ea. "Suntem responsabili", subliniază ea, "dar, spre deosebire de angajații mai în vârstă, suntem împotriva prezențialismului". "Nu vrem să ne alăturăm jocului de a simula că lucrăm ore suplimentare și că suntem conștiincioși; dacă vrem să plecăm, plecăm", adaugă ea. Ami apreciază măsurile anunțate ("sunt pozitive", insistă ea), dar se îndoiește, de asemenea, de aplicarea lor pe termen lung.