În câteva cuvinte
Autoritățile din Berlin iau în considerare introducerea unei noi contribuții pentru companiile care nu oferă locuri de formare profesională, având ca scop stimularea pregătirii cadrelor. Această inițiativă generează o rezistență considerabilă din partea mediului de afaceri, care o consideră o taxă suplimentară și o povară birocratică. Obiectivul măsurii este crearea a încă 2000 de locuri de ucenicie până la sfârșitul anului.
Întreprinderile din Berlin se confruntă cu posibila introducere a unei noi taxe, pe care criticii au numit-o deja „taxa pentru ucenici”. Disputa în jurul acestei inițiative s-a aprins pe fondul unei penurii acute de specialiști calificați și de ucenici în capitala Germaniei.
Senatoarea pentru Muncă din Berlin, Cansel Kiziltepe (49 de ani, SPD), plănuiește să introducă o așa-numită „contribuție pentru locurile de formare profesională”. Dacă până la sfârșitul anului nu vor fi create 2000 de locuri suplimentare de formare profesională în oraș, din 2028, companiile care nu formează tineri specialiști vor fi obligate să contribuie la un fond special.
Conform primelor proiecte, valoarea contribuției ar putea varia între 0,3 și 0,5 procente din suma brută a salariilor din respectiva companie. În schimb, companiile care formează activ ucenici ar urma să primească sprijin financiar din același fond. Pentru critici, această măsură este un fel de „amendă penalizatoare”.
Asociațiile de antreprenori din Berlin critică vehement inițiativa. Acestea afirmă că „așa-numita contribuție pentru locurile de formare profesională acționează, de fapt, ca o taxă specială pentru companii și reprezintă o povară birocratică suplimentară, fără a rezolva problemele reale de pe piața formării profesionale”.
La un eveniment organizat de Camera de Comerț și Industrie din Berlin (IHK Berlin), senatoarea Kiziltepe s-a confruntat cu o rezistență puternică din partea mediului de afaceri. Dieter Mießen, șeful departamentului de formare de la firma de construcții Frisch & Faust, a declarat: „Toate cifrele și faptele se lovesc de dumneavoastră”. Conform calculelor IHK, 40 la sută dintre locurile de ucenicie sunt deja neocupate din lipsă de candidați potriviți.
Kiziltepe, însă, insistă asupra necesității măsurii: „Doar 10,8 la sută dintre companiile din Berlin oferă formare, ceea ce reprezintă jumătate din media națională”. Ea a menționat, de asemenea, posibilitatea introducerii unui „prag de bagatelă” pentru microîntreprinderi, care ar putea fi scutite de această contribuție.
Rămâne neclar, însă, ce companii vor fi plătitoare. Senatoarea Kiziltepe a declarat la IHK că firmele care au deja ucenici ar fi, în general, exceptate. Cu toate acestea, primul proiect menționează o cotă în funcție de mărimea companiei.
Companiile de transport din Berlin (BVG), de exemplu, se așteaptă la plăți mari, deși în prezent formează aproximativ 490 de ucenici anual. Timo Wille, șeful de departament, a explicat: „Conform tuturor calculelor mele, o diferență de 660.000 de euro pe an este încă scenariul optimist”.
Kiziltepe a apărat propunerea, declarând: „Nu vrem să chinuim, nu vrem să pedepsim, ci să recompensăm”. Ea nu împărtășește teama că această contribuție ar crea un „monstru birocratic”, susținând că toate costurile administrative vor fi acoperite de Senat, iar toate plățile vor fi redirecționate către companii.
Este de remarcat că doar un singur land federal din Germania a introdus deja o contribuție similară pentru locurile de muncă. Cu toate acestea, conform asociațiilor de antreprenori, „acolo nu s-a înregistrat nici o creștere a numărului de contracte de formare, nici o creștere a numărului de companii care oferă formare”.
