
În câteva cuvinte
Săptămâna aceasta, criticile de teatru și dans se concentrează pe trei spectacole: "Vulcano", care explorează manipularea narativă a unui eveniment tragic; "El principi d'Arquimedes", care abordează tema prejudecăților și a fricii; și "Sol Invictus", o coregrafie de dans urban care, deși inițial hipnotică, devine repetitivă. Textele analizează teme precum controlul narațiunii, impactul prejudecăților și limitele expresiei artistice în dansul urban.
Un eveniment tragic pune o familie față în față cu jurnaliștii care încearcă să-l explice. Este vorba despre un incendiu în care a murit Alba, vecina lor cu dizabilități. Disputa este pentru controlul narațiunii: în timp ce membrii familiei cred că ei sunt cei care trebuie să o relateze, ca apropiați ai victimei, discursurile lor ridică suspiciuni în această piesă, rod al condeiului scriitoarei argentino-spaniole Victoria Szpunberg și al regiei Andreei Jiménez. Piesa "se caracterizează prin ironia precisă cu care autoarea și echipa sa abordează anumite clișee și dinamici sociale viciate, perfect recognoscibile", explică Javier Vallejo în critica sa.
Mai multe informații:
- Toate criticile din 'Babelia'
Între timp, Espai Texas din Barcelona a recuperat emblematica piesă El principi d’Arquimedes (Principiul lui Arhimede), de Josep Maria Miró. O lucrare în care un sărut, aparent inocent, al unui instructor de înot dat unui copil pentru a-l ajuta să-și învingă frica de apă, declanșează o dramă a neînțelegerii și îndoielii. În regia lui Leonardo V. Granados, piesa lui Miró, deja un clasic al teatrului secolului XXI și unul dintre cele mai traduse texte dramatice spaniole, ne dezvăluie teribilul vid de umanitate care apare atunci când spațiile cotidiene devin cele mai terifiante, după cum ne arată Oriol Puig Taulé în recenzia sa din această săptămână.
În cele din urmă, dansul ritual al lui Hervé Koubi a revenit la Madrid, mai exact la Teatros del Canal. Noua sa coregrafie, Sol Invictus, este spectaculoasă, deși, în final, puțin repetitivă, având în vedere că vocabularul dansului urban este foarte limitat, repetitiv și puțin flexibil. "Primele 40 de minute sunt cu adevărat hipnotice", dar, avertizează expertul nostru Roger Salas în recenzia sa, "nu este necesar să se repete, pupila spectatorului reține ceea ce trebuie să rețină de la prima vedere".
- ‘Vulcano’, de Victoria Szpunberg: vizită ghidată printr-o familie în flăcări. Autoarea argentino-catalană și regizoarea Andrea Jiménez prezintă disputa dintre o familie și doi jurnaliști pentru controlul narațiunii unui eveniment tragic. O analiză a manipulării mediatice și a luptei pentru adevăr.
- ‘El principi d’Arquimedes’: Frică și îndoieli în vestiar. Espai Texas recuperează emblematica piesă a lui Josep Maria Miró, un spectacol despre vidul de umanitate atunci când spațiile cotidiene devin cele mai terifiante. O reflecție asupra prejudecăților, panicii morale și fragilității încrederii.
- ‘Sol Invictus’: Dansul ritual al lui Hervé Koubi revine la Madrid. Coregraful francez își prezintă noua coregrafie, ale cărei prime 40 de minute sunt hipnotice, dar apoi intră într-o repetiție eșuată. O explorare a dansului urban, a energiei colective și a limitelor expresiei artistice.
- Toate criticile de teatru