În câteva cuvinte
Șefii principalelor puteri mondiale, inclusiv Franța, SUA, China și Ungaria, încearcă activ să influențeze viitoarele alegeri ale noului Papă. Fiecare țară își promovează propriul candidat și propria agendă, transformând procesul de alegere de la Vatican într-un câmp de luptă politic, în ciuda regulilor stricte ale Bisericii.
Alegerile noului Papă, chiar înainte de Conclavul oficial, s-au transformat într-un adevărat câmp de luptă politic. Șefi de state din Est și din Vest se implică activ, fiecare dorind să vadă pe tronul papal „propriul” candidat.
În culisele Vaticanului se desfășoară jocuri de influență la scară largă.
Franța
Președintele Franței, Emmanuel Macron (47 de ani), își dorește un Papă francez, care să aparțină aripii reformiste a Bisericii.
Favoritul său este cardinalul Jean-Marc Aveline (66 de ani) din Marsilia – deschis spre lume, prietenos cu migrația, cu o orientare franciscană. În același timp, Macron vrea neapărat să prevină alegerea cardinalului conservator de Curia, vorbitor de franceză, Robert Sarah (79 de ani) din Guineea.
Pentru a-și dicta linia, Macron a invitat patru cardinali francezi la ambasada Franței la Roma. Tabăra de dreapta, condusă de premierul italian Giorgia Meloni, a reacționat cu indignare. După cum a scris ziarul roman „Il Tempo”, Meloni consideră că „Macron se comportă ca Regele Soare!”
Franța se consideră „fiica cea mare a Bisericii”, dar nu a mai avut un Papă de 647 de ani.
SUA
Președintele SUA, Donald Trump (78 de ani), își dorește un Papă conservator dur. Unul care să-i împărtășească valorile conservatoare. Candidatul dorit de Trump este cardinalul de Curia Raymond Leo Burke (76 de ani).
Burke este un opozant al avortului și respinge ferm o „imagine woke a familiei”. Deși Burke este în mare măsură izolat la Roma, el nu este lipsit de șanse.
China
China își dorește continuitate și influență! Președintele Xi Jinping (71 de ani) îl susține pe fostul Secretar de Stat al Vaticanului, Pietro Parolin (70 de ani), arhitectul acordului controversat al Bisericii cu China din 2018. El speră într-o continuare a politicii controversate a Sfântului Scaun față de China.
Conducerea de la Beijing, conform diplomaților, a trimis un semnal clar către Vatican: „Fără surprize, vă rugăm – vrem continuitate!”
Însă săptămâna trecută a avut loc – cu puțin timp înainte de începerea Conclavului – o provocare: numirile de episcopi! Conducerea comunistă a lăsat să fie numiți doi episcopi auxiliari catolici în China, deși acest drept aparține exclusiv Papei.
Ungaria
Dacă sănătatea îi permite, el este favoritul Estului: cardinalul Péter Erdő (72 de ani) din Ungaria este considerat un semnal clar împotriva „Bisericii multiculturale” și a diluării morale. Este susținut de guvernele conservatoare din Europa Centrală și de Est.
La Conclavul precedent, a mers prin Sala Regilor – pe lângă reprezentarea Bătăliei de la Lepanto, care a oprit odinioară înaintarea Imperiului Otoman. Simbolism pur.
Acordurile de vot sunt interzise
Conclavul este și rămâne o alegere cu reguli clare și principii ferme.
Unul dintre principiile Conclavului este reglementat în articolul 81 din Constituția Universi Dominici Gregis. Acesta interzice orice formă de acorduri pre-negociate înainte de Conclav, „care ar putea obliga pe cineva să acorde sau să refuze votul unei anumite persoane”.
Acordurile concrete înainte de vot sunt pedepsite cu excomunicarea.
Totuși, lumea se implică din nou puternic în acest proces de această dată. La final, cardinalii (și Duhul Sfânt) decid Conclavul – dar puterile mondiale intervin activ.
