Ministrul cere ca refugiații să plătească pentru cererea de azil

Ministrul cere ca refugiații să plătească pentru cererea de azil

În câteva cuvinte

Un ministru german propune ca refugiații să plătească pentru cererile de azil, urmând exemplul SUA. Costurile ridicate ale procedurilor de azil și necesitatea integrării rapide pe piața muncii sunt principalele argumente invocate. Propunerea stârnește dezbateri privind politica de migrație și costurile asociate.


Ar trebui ca refugiații să plătească pentru cererea lor de azil în viitor?

SUA, sub președintele Donald Trump (78), avansează cu fermitate: aici, republicanii din Comisia Juridică doresc să perceapă un onorariu de 1000 de dolari (878 de euro) de la solicitanții de azil pentru procesarea cererii lor de azil. Conform planului, veniturile ar trebui să revină, printre altele, Autorității SUA pentru „Imigrare și Naturalizare” (USCIS).

Uniunea vede aici un „model pentru Germania”. Acest exemplu ar putea fi urmat și în Germania. În BILD, primul ministru cere acum: refugiații ar trebui să plătească taxe pentru cererea lor de azil și la noi!

Citește și Expertul avertizează cu privire la proceduri mai lungi: Numărul proceselor de azil crește. Numărul proceselor de azil în fața instanțelor administrative a crescut brusc. Amar pentru SPD: Conflictul de azil: Documentul secret al lui Faeser îi dă dreptate lui Merz. Pot fi respinși solicitanții de azil la granițele germane? Da, spune o notă.

▶︎ Manfred Pentz (Ministrul pentru Europa al landului Hessa, CDU) către BILD: „În Germania, cetățenii sunt taxați de stat pentru aproape fiecare proces: carte de identitate nouă – taxe. Nuntă – taxe. Înregistrare funciară – taxe. Prin urmare, este legitim să ne gândim și la taxe pentru procedurile de azil.”

Ca motiv pentru taxa de azil, Pentz menționează costurile ridicate ale procedurilor de azil: „Procedurile noastre de azil costă contribuabilul miliarde și nu este explicabil de ce persoanele cu antecedente de refugiat nu ar trebui să participe la costurile procedurii.”

Ministrul pentru Europa al landului Hessa, Manfred Pentz (45 de ani, CDU) vede în ideea republicană un model pentru Germania Foto: Sven Moschitz. Nimeni nu vrea „să pună mai întâi o factură în mâinile oamenilor aflați în nevoie”, a continuat Pentz. Dar: „Mulți refugiați se integrează rapid, își găsesc locuri de muncă sau devin independenți. În astfel de cazuri, se poate cere ca ei să participe la costurile procedurii de azil.” Comparabil ar fi „atunci cam cu Bafög”, crede ministrul.

Ca un alt exemplu, ministrul CDU menționează „profesioniști cu înaltă calificare”. Pentz către BILD: „Dacă profesioniști cu înaltă calificare solicită o viză de muncă pentru Germania, se percep taxe. Procedura de azil, pe de altă parte, este complet gratuită pentru cei afectați. Aici se arată întreaga disproporție din politica noastră de migrație și trebuie să schimbăm acest lucru cât mai repede posibil.”

Taxa de azil creează stimulente de integrare pentru țări. Inițiativa creează și stimulente de integrare pentru statele federale, crede ministrul. Pentz către BILD: „O participare ar fi utilă, deoarece guvernul federal, statele și municipalitățile ar avea un stimulent mai puternic pentru a integra rapid refugiații pe piața muncii.” Oricine se poate întreține mai repede, poate da și ceva înapoi statului.

▶︎ De asemenea, expertul în interne Stephan Mayer (51 de ani, CSU) laudă inițiativa SUA ca model pentru Germania. Mayer către BILD: „Ideea din SUA este bună. Ar trebui să devină un model pentru Germania. Pentru că, în acest fel, toți solicitanții de succes ar putea rambursa costurile nu neglijabile ale procedurii de azil printr-o taxă la sfârșitul unei proceduri de azil.”

Laudă inițiativa din SUA: expertul în interne Stephan Mayer (51 de ani, CSU) pledează pentru o taxă de azil Foto: dpa. Potrivit expertului în interne Mayer, care a lucrat ca secretar de stat parlamentar în Ministerul Federal de Interne sub fostul ministru de interne Horst Seehofer (75 de ani, CSU), această taxă ar putea fi plătită „fie sub formă de rate, care sunt reținute din banii lor de buzunar, fie cu o sumă forfetară de către solicitanții de azil”.

Politicianul CSU consideră că ideea unei taxe de azil este bună „din mai multe motive”: „În primul rând, taxa ar ușura statul. În al doilea rând, ar fi o măsură educațională importantă pentru solicitanții de azil. Ei ar învăța că un stat funcțional costă bani și că trebuie să contribuie la acesta după o procedură de azil de succes. Pentru că statul care le-a oferit protecție împotriva persecuției vrea să facă acest lucru și pentru alți oameni în viitor.”

Rainer Wendt (68 de ani), șeful Sindicatului Poliției Germane (DPolG), este, de asemenea, în favoarea unei taxe de azil Foto: BILD.

▶︎ Sprijin vine și din partea șefului Sindicatului Poliției Germane, Rainer Wendt. El către BILD: „Ori de câte ori se face uz de stat, cetățeanul trebuie să plătească taxe. Prin urmare, este greu de comunicat faptul că până acum nu se percep taxe de la solicitanții de azil pentru o procedură atât de costisitoare.”

Costurile federale pentru „primirea, înregistrarea și cazarea în cadrul procedurii de azil” (acestea sunt costurile administrative pure ale procedurii) s-au ridicat la aproximativ 1,2 miliarde de euro în 2023. Costurile totale ale guvernului federal pentru „refugiați și azil” s-au ridicat la 29,7 miliarde de euro în 2023.

Read in other languages

Про автора

Mihai este un jurnalist specializat în evenimente internaționale și geopolitică. Articolele sale se remarcă prin înțelegerea profundă a relațiilor internaționale, analiza politicii externe a României și previziuni privind evenimentele viitoare. El comentează frecvent evenimente pe scena internațională, în calitate de expert.