
În câteva cuvinte
Descoperirea unei fosile de furnică veche de 113 milioane de ani în Brazilia oferă o perspectivă nouă asupra evoluției furnicilor și a tehnicilor lor de vânătoare. Această specie, Vulcanidris cratensis, vâna prada folosind o metodă similară cu cea a unui motostivuitor.
O Descoperire Senzațională în Brazilia: Un Fossil Vechi de Furnică Dezvăluie Cea Mai Veche Furnică Cunoscută din Lume!
Exemplarul extraordinar a fost descoperit în Muzeul de Zoologie al Universității din São Paulo. A trăit acum 113 milioane de ani, în mijlocul dinozaurilor.
Anderson Lepeco, cercetător la muzeu, a găsit fosila în septembrie 2024. «Am fost pur și simplu șocat să văd această proiecție ciudată în fața capului insectei», spune Lepeco. Furnica, numită Vulcanidris cratensis, avea fălci în formă de seceră, pe care probabil le folosea pentru a apuca sau a înfige prada.
Furnica aparține subfamiliei Haidomyrmecinae, cunoscută și sub numele de furnici iadului. Acestea au trăit în perioada Cretacicului, acum 66 până la 145 de milioane de ani. Fosila provine din Formațiunea Crato din nord-estul Braziliei, un tezaur geologic pentru fosile excepțional de bine conservate.
Găsirea insectelor conservate în piatră este rară. Alte furnici iadului au fost descoperite în chihlimbar din Franța și Myanmar, dar acestea datează dintr-o perioadă ulterioară, de acum aproximativ 99 de milioane de ani. Descoperirea din Brazilia arată că furnicile erau deja răspândite pe Pământ într-o perioadă timpurie.
Descoperirea aruncă o nouă lumină asupra evoluției furnicilor. Ele s-au dezvoltat în Jurasicul târziu și Cretacicul timpuriu, când s-au desprins de strămoșii viespilor și ai albinelor. Abia după impactul asteroidului care a distrus dinozaurii acum 66 de milioane de ani, furnicile au devenit grupul dominant de insecte.
Furnica Timpurie Vâna cu «Metoda Motostivuitorului»
Noua specie identificată prezintă, de asemenea, caracteristici asemănătoare viespilor, ceea ce indică un strămoș comun. Aripile furnicii aveau mai multe nervuri decât furnicile noastre, explică Lepeco. Deosebit de izbitoare a fost anatomia neobișnuită: fălcile furnicii erau paralele cu capul, îndreptate înainte. Lepeco spune: «Insecta ar fi putut lucra ca un motostivuitor atunci când vâna prada.»