
În câteva cuvinte
Cuba se confruntă cu o criză energetică severă, marcată de pene de curent frecvente și deficiențe structurale în rețeaua electrică. Guvernul cubanez încearcă să găsească soluții pe termen lung, inclusiv investiții în energie regenerabilă, dar redresarea completă necesită reforme economice profunde și investiții masive. Sancțiunile americane agravează situația, limitând accesul la resurse și tehnologie.
Rețeaua electrică din Cuba a colapsat complet
Rețeaua electrică din Cuba a colapsat complet vineri seară, declanșând a patra pană de curent națională în mai puțin de șase luni. Ministerul Energiei și Minelor (Minem) a informat că, în jurul orei 20.15, ora locală, o defecțiune la o substație din apropierea Havanei a provocat “pierderea importantă de generare în vestul Cubei și, odată cu aceasta, căderea sistemului electric național”. Ministrul de resort, Vicente de la O Levy, a asigurat în jurul miezului nopții că serviciul a fost restabilit în unele localități și că autoritățile continuă să lucreze “respectând toate protocoalele stabilite”.
Insula, cufundată în cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, înregistrează de la mijlocul anului 2024 afectări constante ale infrastructurii, iar în unele regiuni întreruperile de electricitate depășesc 20 de ore pe zi, în timp ce în capitală întreruperile preventive programate sunt de obicei de până la șase ore. Luna trecută, după o pană de curent masivă, Guvernul lui Miguel Díaz-Canel s-a declarat în “urgență energetică”, ceea ce a presupus închiderea temporară a școlilor de toate nivelurile de învățământ și suspendarea activităților culturale și recreative, cu scopul de a prioritiza furnizarea către spitale și către centrele de preparare a alimentelor.
Cauza principală a crizei este, pe lângă lipsa de întreținere a centralelor termoelectrice, penuria cronică de combustibil, necesar pentru funcționarea rețelei.
Imagine cu un cartier din Havana în timpul penei de curent de vineri. Norlys Perez (REUTERS)
Lipsa de carburant obligă Ministerul Energiei să oprească un număr determinat de motoare de generare electrică distribuite în țară, ceea ce deviază toată presiunea rețelei către cele șapte centrale termoelectrice terestre. Când una dintre aceste instalații cedează, ceea ce se întâmplă frecvent din cauza uzurii infrastructurii, serviciul rămâne fără suport suficient și uneori se produce o deconectare totală. Cuba a închiriat între 2022 și 2023 opt centrale plutitoare de la o companie turcă pentru a suplini deficiențele, dar în prezent mai rămâne doar una lângă portul Havana.
Panele de curent zilnice s-au intensificat în august. În februarie, deficitul electric a atins 57%, ceea ce înseamnă că, într-un moment concret, aproape șase din zece becuri din țară nu puteau fi aprinse din lipsă de capacitate de generare. Înainte, au mai fost alte trei colapsuri de maximă gravitate: în două ocazii, cauza a fost o defecțiune la centrala Antonio Guiteras, una dintre cele mai mari din țară. Și la începutul lunii noiembrie, ravagiile uraganului Rafael au provocat o altă cădere. În toate cazurile, recuperarea serviciului a durat zile, în special după uragan, deoarece, pe lângă repornirea rețelei, autoritățile au trebuit să repare stâlpi, transformatoare și linii de înaltă tensiune care fuseseră distruse.
Díaz-Canel a acuzat din nou vineri Washingtonul de problemele cu care se confruntă Guvernul său. A calificat drept “teroriste” sancțiunile și embargoul economic impus de Statele Unite și a afirmat că este o “falsitate” includerea Cubei pe lista țărilor care sponsorizează terorismul, după excluderea efemeră decretată de Joe Biden în ultima parte a mandatului său.
Costul social și economic enorm al crizei energetice, într-o țară care, după pandemia de covid-19, a experimentat un exod fără precedent în istoria țării, nu are soluții imediate. Experții estimează că investiția necesară pentru o renovare a sistemului electric ar oscila între 8.000 și 10.000 de milioane de dolari, iar directorul general de electricitate al Ministerului Energiei, Lázaro Guerra, a asigurat anul trecut într-un interviu acordat Efe că această sumă nu i se părea “exagerată”. Deocamdată, Executivul cubanez a promovat un plan insuficient de “independență energetică” care constă în exploatarea țițeiului național și a surselor regenerabile, în special energia solară. Pentru aceasta a obținut deja sprijinul Chinei și a pus în marș un program pentru a construi 100 de parcuri solare înainte de 2031 cu o capacitate de 2.000 de megawați, ceea ce ar putea atenua deficitul energetic. Primul a fost activat pe 21 februarie la periferia Havanei.
Cu toate acestea, este vorba despre soluții temporare. “Nu va exista nicio schimbare în sectorul electric cubanez până când Guvernul nu își va schimba modelul economic, nu va descentraliza economia, nu va permite investiții deschise. Și atunci va dura ani, nu se va întâmpla peste noapte”, a declarat pentru Джерело новини, după o pană de curent anul trecut, expertul în energie Jorge Piñón.