
În câteva cuvinte
Trei militari ucraineni de pe linia frontului au vorbit despre realitatea războiului și discuțiile globale despre pace. Ei subliniază hotărârea de a continua lupta până la restabilirea granițelor din 1991 și solicită Occidentului să nu înceteze sprijinul.
În timp ce lumea dezbate posibilitatea păcii, soldații ucraineni continuă să lupte pentru supraviețuire și dreptate. Trei militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei au vorbit despre experiențele lor de pe linia frontului, speranțele și frustrările lor. Mesajul lor către Occident este clar: nu poate exista pace cu orice preț.
Locotenent-colonelul Alexander Kindsvater (59 de ani), un germano-ucrainean, luptă din august 2015 în regiunea Mariupol, iar ulterior și în timpul atacului la scară largă din 2022.
"Am trăit aproape fiecare catastrofă imaginabilă pe front. Dar niciodată nu mi-aș fi putut imagina că o retragere sau o capitulare ar putea fi puse în discuție", spune el. Kindsvater a luptat în regiunea Mariupol, acolo unde Rusia a transformat un oraș cu 100.000 de civili în ruine și cenușă.
"Poate îmi doresc mai mult decât oricine ca acest război să se termine – dar cu ce preț? Dacă renunțăm la teritorii, depunem armele, oprim luptele și dăm astfel Rusiei șansa de a reveni mai puternică – atunci de ce au murit tinerii și tinerele noastre, a căror moarte am văzut-o?"
El luptă din 2015, mai întâi pe linia frontului lângă Mariupol, apoi în timpul marii ofensive din 2022. "Eram depășiți numeric, prost echipați, fără superioritate aeriană. Dar nu avem voie să cedăm psihic. Renunțarea nu este o opțiune".
Kindsvater își extrage speranța și din sprijinul Germaniei: "Ridicarea restricțiilor privind armele de către Occident a fost o rază de speranță. O posibilă livrare de rachete Taurus ar fi un al doilea impuls pentru noi".
Viziunea sa asupra Rusiei este clară: "Războiul împotriva Rusiei înseamnă să te joci cu moartea – dar ne-am obișnuit cu asta. Durerea și voința de a supraviețui ne unesc".
Mesajul său către Occident și către Donald Trump: "Putin nu se va opri – și nici noi. Ucraina are nevoie acum de tot: arme, echipament – și mai ales sprijin moral. Nu trebuie să stăm singuri în fața acestui monstru. Nu ne lăsați singuri".
Oleh Melnytschuk (29 de ani) luptă în regiunea Mykolaiv. Numele său a fost schimbat de redacție pentru a-l proteja. "Soția și fiica mea de patru ani așteaptă acasă. La fiecare atac cu rachete rusești mă rog: dacă cineva trebuie să moară, să fiu eu – nu ele", relatează el.
El descrie epuizarea care îi afectează pe toți: "Mulți luptători din jurul meu sunt extenuați. Și familiile noastre luptă – în fiecare zi. Aș depune arma imediat pentru a mă întoarce acasă. Dar acest lucru este imposibil. Dacă renunțăm acum, pierdem teritoriile pentru care au murit atât de mulți oameni".
"Nimeni nu dorește o pace cu orice preț", subliniază el.
Specialistul în drone Konstantin Pavliuk (34 de ani), avocat de profesie, este indignat de discuția globală privind încheierea războiului.
"De când se vorbește despre o pretinsă încheiere a războiului, nimic nu s-a schimbat pentru noi. Am avut la început speranțe false. În timp ce președintele SUA rostește cuvinte frumoase pe scena mondială, atacurile asupra civililor cresc. Situația în armata noastră este neschimbată – dar familiile noastre sunt acum și mai vulnerabile", afirmă Pavliuk.
O încetare a focului – pentru Pavliuk este de neconceput: "Este absurd să îngheți războiul pentru a lovi mai puternic mai târziu. Rusia se va recupera – Ucraina nu. Toți cei care pot lupta, luptă deja".
Linia sa roșie este absolut clară: "Nu vom depune armele. Dacă este necesar, vom duce un război de gherilă. Ne vom opri abia când Rusia se va retrage complet – la granițele recunoscute internațional din 1991".
Ultima sa întrebare este o lovitură în inima comunității mondiale: "Cum se poate vorbi despre pace, când Rusia răpește femei și copii și îi ține pe prizonierii noștri în condiții inumane?"