
În câteva cuvinte
Şeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, a avertizat că Rusia ar putea planifica testarea capacităţii NATO de a-şi apăra membrii. Potrivit acestuia, Moscova consideră Ucraina doar un pas către extinderea influenţei spre Vest şi readucerea NATO la graniţele anilor '90.
Şeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, a lansat un avertisment serios cu privire la posibilele planuri viitoare ale Rusiei în direcția Vestului.
Potrivit lui Kahl, serviciile de informaţii deţin dovezi solide că războiul din Ucraina reprezintă doar un pas pentru Moscova pe calea extinderii influenţei sale spre Vest.
Şeful BND susţine că, în cercurile de la Moscova, există persoane care nu mai cred în funcţionalitatea Articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord şi ar dori să-l "testeze". Articolul 5, principiul apărării colective, stipulează că un atac asupra unui membru NATO este considerat un atac asupra tuturor şi obligă membrii să acţioneze în comun pentru apărare.
Bruno Kahl este de părere că preşedintele rus Vladimir Putin doreşte să pună la încercare acest angajament al Alianţei. În acest context, sunt menţionate şi declaraţiile anterioare ale fostului preşedinte american Donald Trump, care a criticat statele europene membre NATO pentru cheltuieli insuficiente în apărare şi şi-a exprimat îndoieli cu privire la angajamentul SUA faţă de apărarea colectivă.
Scopul final al liderilor ruşi, conform evaluării lui Kahl, este să "arunce înapoi" NATO la configuraţia de la sfârşitul anilor 1990 şi să elimine prezenţa militară americană din Europa. Pentru a atinge acest obiectiv, consideră el, Rusia este pregătită să utilizeze "orice mijloace".
Reamintim că, înainte de 1999, NATO număra 16 state membre. În martie 1999, Polonia, Cehia şi Ungaria au aderat la Alianţă. Statele baltice (Estonia, Letonia, Lituania) au devenit membre NATO abia în 2004 şi sunt frecvent menţionate ca potenţiale ţinte ale agresiunii ruse.
În faţa acestor presupuse planuri ruse, Kahl subliniază că descurajarea este "cel mai puţin sângeros mod de a preveni războiul". În schimb, el nu consideră negocierile cu Rusia, în acest moment, o cale promiţătoare, afirmând că nu există nici cel mai mic indiciu că Putin şi-a schimbat mentalitatea sau abordarea agresivă. Cererile formulate de Rusia la negocierile recente, a precizat el, echivalează cu o cerere de capitulare necondiţionată a Ucrainei.