
În câteva cuvinte
După o convorbire telefonică între președinții Vladimir Putin și Xi Jinping, Rusia și China și-au manifestat clar sprijinul pentru Iran în conflictul cu Israelul. Cele două țări au îndemnat la încetarea ostilităților și au avertizat asupra riscurilor escaladării regionale, subliniind propriile interese strategice și economice.
Moscova/Beijing – O axă îngrijorătoare împotriva Israelului? După o reținere inițială, China și Rusia și-au poziționat clar sprijinul în războiul dintre Iran și Israel, declarându-se de partea regimului de la Teheran (mullahii).
Președintele chinez Xi Jinping a cerut tuturor părților, dar „în special Israelului”, să „înceteze ostilitățile”, conform citării agenției de știri de stat Xinhua. Anterior, chinezii se declaraseră public neutri și evitaseră atribuirea vinovăției.
Schimbarea de atitudine vine exact după o convorbire telefonică cu liderul rus Vladimir Putin. La fel ca omologul său chinez, Putin întreține contacte bune cu mullahii din Teheran. Xi cumpără acolo cantități mari de petrol (reprezentând acum 90% din exporturile iraniene), în timp ce Putin a primit de acolo drone Shahed.
Astfel, este clar: ambele state sunt motivate de interese economice puternice, pe care o răsturnare a regimului iranian le-ar putea periclita. Șefii de stat au avertizat, conform postului chinezesc de peste hotare CGTN, împotriva unei „escaladări care ar cauza mari pagube țărilor din regiune”. Xi s-a pronunțat, de asemenea, pentru un plan în patru puncte, care ar include mai întâi o încetare a focului, iar ulterior negocieri privind programul nuclear iranian.
Cu toate acestea, mullahii nu ar trebui să spere, probabil, la ajutor direct din partea Moscovei sau Beijingului. Într-o discuție cu postul de televiziune Al Jazeera, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian nu a putut numi, chiar și la întrebări directe, un sprijin concret din partea Rusiei sau Chinei.
Cât de scurtă poate fi susținerea rusă arată exemplul Siriei. Acolo, Putin s-a distanțat de aliatul său de lungă durată, Bashar al-Assad, când acesta a intrat sub presiune militară în decembrie 2024, și a stabilit rapid contacte cu noile forțe.