Peste 70 la sută din suprafața Pământului este acoperită de mări și oceane. Această lume vastă, atingând pe alocuri adâncimi de kilometri, este încă în mare parte neexplorată. Se estimează că găzduiește până la două milioane de specii de animale și plante. Oceanele joacă un rol critic, absorbind o mare parte din căldura cauzată de creșterea gazelor cu efect de seră și protejând astfel întregul sistem climatic al planetei. Cu toate acestea, omenirea continuă să le trateze cu neglijență.

Săptămâna aceasta, reprezentanți din aproximativ 130 de state s-au reunit la Nisa pentru o conferință majoră, cu scopul de a negocia un plan de salvare pentru mările lumii. Problemele necesită soluții imediate:

Experții indică faptul că până la 142 de milioane de tone de deșeuri plutesc în mări. Mii de fragmente de plastic au fost descoperite chiar și în Groapa Marianelor, cel mai adânc punct al Oceanului Mondial, la o adâncime de 11.000 de metri.

Din cauza încălzirii globale, temperatura medie a oceanelor a crescut dramatic în ultimii ani. În 2024, aceasta a fost cu 0,97 grade Celsius mai mare decât temperatura medie a oceanelor pe parcursul întregului secol al XX-lea.

Încălzirea și poluarea afectează negativ viața marină. Apa a devenit considerabil mai acidă, iar recifele de corali vii au pierdut aproximativ jumătate din suprafața lor începând cu 1950.

Pescuitul excesiv amenință numeroase specii la nivel mondial. În plus, state precum China, Arabia Saudită, India și SUA manifestă interes pentru extracția pe scară largă a resurselor de pe fundul mării. Însă o astfel de exploatare amenință să distrugă biodiversitatea și să elibereze gaze dăunătoare climei și metale grele. Secretarul General al ONU a subliniat: "Fundul mării nu trebuie să devină Vestul Sălbatic".

Ecologiștii remarcă faptul că este necesar ca comunitatea internațională să ajungă la o reducere măsurabilă și o încetare a poluării oceanelor, precum și la stoparea pescuitului excesiv și la implementarea unei economii piscicole durabile. Ei consideră că suntem încă departe de aceste obiective, deși există și evoluții pozitive.

Unele vești de la Conferința Oceanelor din Nisa dau speranță:

33 de state, inclusiv Germania, au cerut o "pauză preventivă" pentru mineritul de adâncime. Într-o declarație comună se afirmă că "fundul mării găzduiește o biodiversitate în mare parte necunoscută și trebuie protejat".

Germania și alte 36 de țări intenționează să protejeze mai eficient peisajul sonor al oceanelor. Zgomotul cauzat de transportul maritim, extracția resurselor și căutarea de materii prime perturbă comunicarea și viața locuitorilor marini.

Împreună cu Franța, Germania intenționează să recupereze sute de mii de tone de muniție din Marea Nordului și Marea Baltică. După cum a anunțat ministrul german al mediului, un program în valoare de 100 de milioane de euro va fi continuat, iar la Kiel va fi construită o platformă specială de recuperare. Germania se angajează, de asemenea, să înăsprească regulile pentru zonele marine protejate.

Președintele Franței a anunțat că Acordul ONU privind marea liberă, planificat de mult timp, ar putea intra în curând în vigoare datorită semnării acestuia de către noi țări. Sunt necesare 60 de semnături. Acordul va permite desemnarea de zone protejate în apele internaționale, care până acum au fost în mare parte teritorii fără un statut juridic clar.

Regatul Unit intenționează să restrângă și mai mult pescuitul cu traule, care dăunează fundului mării și eliberează CO₂ dăunător climei.

Concluzia summit-ului pe tema oceanelor poate fi formulată astfel: conferința s-a încheiat, dar oceanul nu este încă salvat. Cu toate acestea, există câteva raze de speranță. S-a discutat mult despre responsabilitate, viitor și urgența acțiunii. Dar noul acord privind protecția mării libere încă nu este ratificat. Acest lucru trebuie să se întâmple cât mai curând posibil, de preferință încă în acest an.