Vilnius – Într-un interviu recent, Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a abordat subiecte cheie legate de securitate și relațiile cu Rusia. Pe măsură ce 5000 de soldați germani sosesc pentru a întări flancul estic al NATO în statele baltice, Nausėda și-a exprimat îngrijorările și propunerile.

Fost profesor de economie, cunoscut pentru poziția sa fermă în privința exercitării de presiuni asupra Rusiei, el a subliniat că amenințarea din partea Rusiei „nu se va limita la Ucraina. Este mai mult decât evident. Este vorba despre o amenințare pentru noi toți. De aceea, abordarea corectă este să stăm uniți”. El a citat recenta vizită a cancelarului german ca exemplu.

Președintele Lituaniei a cerut ca al 18-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene să semene cu un „cocktail Molotov”. Lituania cere de fiecare dată maximum: „Aceasta înseamnă că, în primul rând, trebuie să includem toate companiile energetice care furnizează bani bugetului de stat rus: Nord Stream, Rosatom, Gazprom, Lukoil. Băncile rusești rămase trebuie și ele excluse din sistemul SWIFT – și la fel și navele rămase din flota din umbră”. În opinia sa, altfel Rusia „ne va considera slabi și va crede că Europa nu este pregătită să ia decizii curajoase”.

Evaluând eficacitatea sancțiunilor actuale, Nausėda a recunoscut că, deși „vedem strict economic anumite semne de slăbiciune”, acest lucru este „departe de ceea ce ne așteptam în 2022”. El a atribuit acest lucru lipsei de determinare în măsuri și ajutorului din partea statelor terțe pentru a eluda sancțiunile.

Nausėda a criticat și nerespectarea promisiunilor privind livrările rapide de ajutor militar către Ucraina, cum ar fi avioanele de luptă, rachetele cu rază lungă și muniția. „Țările baltice și nordice sunt probabil un bun exemplu că este posibil – cu o voință politică puternică – să sprijinim Ucraina. Ucrainenii au nevoie de echipament și muniție acum, nu mâine”, a subliniat el. A adăugat că promisiunile neonorate, cum ar fi amenințările cu sancțiuni fără acțiuni concrete, subminează credibilitatea Europei în fața Rusiei și în sprijinul Ucrainei.

Referindu-se la brigada germană din Lituania, Președintele a opinat că 5000 de soldați germani singuri nu sunt suficienți, deoarece este vorba de efortul colectiv al NATO și de contribuția Lituaniei. Țara intenționează să aloce 5-6% din PIB pentru apărare până în 2030, pentru a-și construi o divizie națională și a crea condiții pentru găzduirea forțelor aliate.

Amintind reintroducerea serviciului militar obligatoriu în Lituania în 2015, Nausėda a subliniat că nu este vorba doar de recrutare, ci și de disponibilitatea de a lua decizii dificile precum creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare. El a insistat pe solidaritatea colectivă a NATO: „Toate țările trebuie să contribuie la forța comună a NATO – indiferent dacă se află la 4000 de kilometri de Rusia sau doar la 30”.