În câteva cuvinte
O publicație germană importantă a dat în judecată Parchetul din München pentru a obține numele avocatului unui suspect de crimă, după ce parchetul a refuzat să-l ofere. Publicația argumentează că informația este necesară pentru respectarea normelor jurnalistice. Acțiunea a fost respinsă în primă instanță, dar va merge în apel.
În Germania are loc o confruntare legală între o importantă publicație mediatică și Parchetul din München. Miza disputei este accesul jurnaliștilor la informații privind numele avocaților apărării în cauzele penale.
Acțiunea în justiție a fost declanșată în urma investigării unui caz de omor petrecut în districtul Freiham din München, în mai 2025. Conform informațiilor oficiale, un cetățean sirian în vârstă de 29 de ani este suspectat că ar fi ucis cu brutalitate un bărbat de 59 de ani, aplicându-i peste 20 de lovituri de cuțit.
În procesul de documentare a cazului, publicația, în conformitate cu normele de etică jurnalistică și cu legislația, avea obligația de a oferi suspectului posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere. Pentru a face acest lucru, era necesar contactarea avocatului acestuia.
Cu toate acestea, Parchetul din München a refuzat să furnizeze numele apărătorului, invocând secretul profesional al avocatului și protecția datelor cu caracter personal. Acest refuz a împiedicat buna desfășurare a activității jurnalistice.
Publicația a inițiat o acțiune în instanță, solicitând obligarea parchetului să divulge numele avocatului. Anterior, în aprilie 2025, o instanță administrativă superioară din Hamburg luase deja o decizie într-un caz similar, statuând că parchetele sunt obligate să pună la dispoziția presei numele avocaților apărării în cursul investigațiilor.
Cu toate acestea, tribunalul administrativ din München a respins cererea publicației în primă instanță. Cazul va fi acum judecat în apel la Curtea Administrativă Superioară din Bavaria.
Comentând situația, avocatul publicației a subliniat absurditatea poziției autorităților. Potrivit acestuia, statul nu poate, pe de o parte, să oblige presa să respecte principiul oferirii dreptului la replică suspectului și, pe de altă parte, să blocheze accesul la acesta prin intermediul reprezentantului său legal, sub pretextul protecției drepturilor sale personale. Avocatul a adăugat că invocarea secretului profesional de către parchet este lipsită de logică, din moment ce parchetul însuși menționează numele apărătorului în actele de acuzare.
Acest proces ridică întrebări importante despre limitele accesului presei la informație, echilibrul între interesul public, drepturile suspectaților și cerințele jurnalismului profesionist într-un stat de drept.
