În câteva cuvinte
Numărul marsuinilor comuni din Marea Baltică a înregistrat un declin dramatic în ultimii ani. Experții identifică activitățile umane drept cauze principale: încurcarea în plasele de pescuit, lipsa hranei datorită pescuitului excesiv și poluarea fonică subacvatică. Sunt necesare măsuri urgente pentru protecția speciei.
Populația de marsuini comuni din Marea Baltică este sub o amenințare severă. În ultimii ani, numărul acestor mamifere marine, cunoscute și sub denumirea de marsuini obișnuiți (*Phocoena phocoena*), a scăzut într-un ritm alarmant. Experții consideră că activitățile umane sunt principalele cauze.
Conform datelor disponibile, din 2016 până în 2022, numărul marsuinilor comuni a scăzut de la aproximativ 42.000 la circa 14.000 de exemplare doar în partea vestică a Mării Baltice. Există și o populație mai mică în partea interioară a mării, care trăiește în apele din jurul insulei Rügen și a peninsulei Darß, numărând doar între 100 și 1000 de animale.
Per total, specialiștii vorbesc despre un declin anual al populațiilor de 2,7%. Aceste cifre șocante amintesc de situația marsuinului de California (*Phocoena sinus*), care este practic dispărut în prezent – în 2024 au fost observate doar 6-8 exemplare.
Motivele principale ale acestui declin rapid sunt direct legate de activitățile umane. Animalele se încurcă frecvent în plasele de pescuit și se îneacă, fiind incapabile să iasă la suprafață pentru a respira. Aceasta este una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate a lor.
Lipsa hranei joacă, de asemenea, un rol critic. Pescuitul excesiv al peștilor precum heringul, care constituie o parte importantă a dietei marsuinilor, îi privează de hrana necesară. Experții subliniază că dacă pescarii înșiși întâmpină dificultăți în asigurarea capturii, situația pentru marsuini devine critică.
Un alt factor serios este zgomotul subacvatic, generat de navigație și alte activități umane. Marsuinii sunt nevoiți să caute hrană în mod constant, dar la cea mai mică perturbare acustică, ei încetează vânătoarea și așteaptă pe fundul mării până când sursa de zgomot dispare. În regiunile cu nivel ridicat de zgomot, animalele se hrănesc mai prost.
Consecințele schimbărilor climatice influențează, de asemenea, situația. De exemplu, eclozarea mai timpurie a heringului din cauza încălzirii poate duce la faptul că puietul nu găsește suficientă hrană și moare, ceea ce, la rândul său, afectează disponibilitatea hranei pentru marsuini.
Protecția marsuinilor necesită măsuri complexe. Conform recomandărilor specialiștilor, este important să se dezvolte și să se utilizeze metode de pescuit care reduc la minimum captura accidentală, în special în plasele fixe, unde animalele mor adesea. O Marea Baltică mai curată, cu mai puțină poluare, și crearea unor zone liniștite, ferite de zgomotul subacvatic, ar îmbunătăți semnificativ condițiile de supraviețuire pentru aceste animale rare.
