Marea Baltică, odinioară frumoasă și plină de viață, se sufocă astăzi sub un strat de nămol gras și vâscos. Această „pătură” formată din alge filamentoase, lent, dar sigur, înăbușă tot ceea ce trăiește pe fundul mării, transformându-l într-un deșert fără viață.

Fotograful subacvatic danez Morten Rasmussen (68 de ani), care de aproape 50 de ani se scufundă în apele Mării Baltice, constată cu amărăciune: „Înainte vedeam sute de pești. Astăzi văd doar o masă vâscoasă, lipicioasă”.

Coșmarul subacvatic: „ca și cum te-ai scufunda într-un tampon de vată ud”

Această masă este formată din alge. Mai exact, alge brune. Ceea ce sună inofensiv este o sentință mortală pentru ecosistemul Mării Baltice. Sub stratul dens de alge, fundul mării este mort: fără lumină, fără viață – doar nisip.

Rasmussen descrie: „Când ieși din apă, arăți ca Moș Crăciun”. Algele se depun gras pe costumele de scafandru, echipamentele de respirație și camere. Sunt peste tot.

Stratul de alge blochează lumina soarelui, privând organismele de pe fund de energia necesară. În consecință, totul pe fundul mării moare lent din cauza sufocării și a lipsei de oxigen.

Problema algelor brune în Germania

Profesorul Ulf Karsten de la Institutul din Rostock confirmă că această problemă este actuală și pentru coasta germană. „Lângă Warnemünde, la sfârșitul iernii și începutul primăverii, observăm o creștere a biomasei de alge, care este adusă la țărm”, spune el, explicând cauzele fenomenului.

„Acest fenomen este amplificat de încălzirea apei (încălzirea globală) și de un aport excesiv de nutrienți în Marea Baltică. Biomasa de alge este formată din alge brune filamentoase, care se desprind de substraturi dure, cum ar fi stâncile sau coralii, după furtuni și apoi plutesc liber în apa mării. Datorită temperaturilor mai ridicate și excesului de nutrienți, acestea prosperă magnific și prezintă o creștere masivă.”

Cauza principală a crizei ecologice

An de an, apa de ploaie spală îngrășămintele agricole de pe câmpuri în râuri, iar acestea ajung în mare. Acolo acționează ca un „turbo-nutrient” pentru alge. Rezultatul: în lunile de vară se formează covoare uriașe, urât mirositoare, de alge. Acestea extrag oxigenul din apa Mării Baltice. Viața în mare se sufocă.

Potrivit lui Rasmussen, în Limfjord, în nordul Danemarcei, kilometri întregi de fund marin sunt deja complet morți. Fundul este acoperit cu biomasă neagră, putrezită.

Guvernul danez a anunțat deja reglementări mai stricte privind îngrășămintele. Cu toate acestea, pentru ca Marea Baltică să se refacă, este nevoie nu doar de protecție, ci și de o răbdare imensă.

Imaginile lui Rasmussen, deși par uneori frumoase, arată de fapt moartea tăcută a unei lumi întregi sub suprafața Mării Baltice.