Majoritatea angajaților din centrele de muncă din Germania: Cu Bürgergeld, munca nu este rentabilă

Majoritatea angajaților din centrele de muncă din Germania: Cu Bürgergeld, munca nu este rentabilă

În câteva cuvinte

Conform unui raport intermediar al Institutului de Cercetare a Pieței Muncii și Profesiei (IAB), majoritatea angajaților din centrele de muncă germane au o concluzie dezamăgitoare despre ajutorul social Bürgergeld. Aproximativ 72% dintre aceștia consideră că nu merită să te angajezi din cauza acestui ajutor.


Un nou studiu realizat de Institutul de Cercetare a Pieței Muncii și Profesiei (IAB) a scos la iveală o atitudine critică a majorității angajaților centrelor germane de plasare a forței de muncă (Jobcenter) față de sistemul de ajutor social Bürgergeld, introdus în Germania.

Conform raportului intermediar al IAB, care face parte din Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania, aproape trei sferturi (72%) dintre angajații centrelor de muncă consideră că, din cauza Bürgergeld, șomerilor nu le este avantajos să se angajeze. Această cifră este chiar mai mare decât în rândul populației active în general, unde 70% împărtășesc aceeași opinie.

Chiar și beneficiarii Bürgergeld recunosc problema: 40% dintre cei chestionați au declarat deschis că, din punctul lor de vedere, munca nu mai rentează.

Pe lângă lipsa unui stimulent adecvat pentru angajare, angajații centrelor de muncă își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele abuzuri ale sistemului. O majoritate clară (62%) dintre ei cred că unii beneficiari de Bürgergeld îl folosesc pentru a "sta la lenevit". Această opinie este împărtășită și de majoritatea germanilor angajați (64%).

Pe de altă parte, doar aproximativ 28% dintre angajații centrelor de muncă și 30% dintre populația activă cred că beneficiarii de Bürgergeld "fac tot posibilul" pentru a-și găsi un nou loc de muncă.

Printre alte probleme identificate de angajații Jobcenter se numără așa-numitul "Plan de Cooperare" (Kooperationsplan), care a înlocuit vechiul "Acord de Integrare" obligatoriu. Noul plan este perceput ca fiind prea neobligatoriu și, prin urmare, mai puțin eficient.

Scepticism au stârnit și reglementările introduse de guvern referitoare la "averea protejată" (Schonvermögen) – bani care nu sunt luați în considerare la calcularea ajutorului (inițial până la 40.000 de euro pentru o persoană), și perioada de grație (Karenzzeit) de un an, timp în care nu se verifică situația patrimonială. Deși aceste măsuri au fost menite să protejeze beneficiarii de presiunea financiară excesivă, angajații centrelor de muncă subliniază că, în practică, ele pot crea stimulente greșite, determinând oamenii să rămână dependenți de ajutor mai mult decât este necesar.

Про автора

Victor este un comentator politic cu ani de experiență în mass-media românească și internațională. Articolele sale analitice se remarcă prin înțelegerea profundă a proceselor politice din România și din lume. El poate explica clar și accesibil probleme politice complexe, ajutând cititorii să înțeleagă evenimentele curente.