Kabul, capitala Afganistanului, risc de colaps al aprovizionării cu apă potabilă până în 2030

Kabul, capitala Afganistanului, risc de colaps al aprovizionării cu apă potabilă până în 2030

În câteva cuvinte

Potrivit experților, capitala afgană Kabul riscă un colaps al aprovizionării cu apă potabilă până în 2030 din cauza scăderii nivelului și a poluării apei freatice. Creșterea populației și fondurile înghețate exacerbează criza, cu riscuri de migrație și dificultăți umanitare.


Kabul, capitala Afganistanului și un oraș cu aproape cinci milioane de locuitori, se confruntă cu o criză tot mai acută a apei potabile. Experții avertizează că orașul este în pragul unui colaps al sistemului de aprovizionare cu apă, rezervele subterane fiind în pericol de epuizare completă până în anul 2030.

Principala cauză a situației critice este scăderea dramatică a nivelului pânzei freatice, care a coborât cu până la 30 de metri în ultimul deceniu. Factorii care contribuie la aceasta includ urbanizarea rapidă și [cauze nespecificate în original, probabil schimbările climatice și managementul necorespunzător al apei]. Sursa principală de apă pentru locuitorii Kabulului sunt fântânile forate, dar, conform rapoartelor recente, aproape jumătate dintre acestea au secat deja.

Consumul de apă depășește cu mult rata de reîncărcare naturală a acviferelor subterane. Dacă tendința actuală se menține, Kabul ar putea deveni prima capitală modernă din lume ale cărei rezerve de apă se epuizează complet.

Lipsa apei are consecințe sociale grave. Organizațiile umanitare avertizează că imposibilitatea accesului la apă potabilă va forța oamenii să își părăsească locuințele, ducând la creșterea migrației și la o criză umanitară amplificată, dacă comunitatea internațională nu intervine cu ajutorul necesar.

Pe lângă epuizare, calitatea apei este o problemă majoră. Până la 80% din apa freatică din Kabul este considerată contaminată. Situația este agravată de creșterea fără precedent a populației orașului – s-a septuplicat din 2001 – ceea ce a dus la o creștere dramatică a cererii de apă. Un factor suplimentar este blocarea fondurilor internaționale: aproximativ trei miliarde de dolari americani destinați proiectelor de apă și sanitație au fost înghețați după preluarea puterii de către în august 2021.

Există un proiect potențial care ar putea ajuta: construirea unei conducte din regiunea Panjshir. Odată finalizată, aceasta ar putea reduce dependența excesivă a orașului de apa subterană și ar putea asigura apă potabilă pentru două milioane de locuitori. Faza de planificare a proiectului, estimat la 170 de milioane de dolari, s-a încheiat la sfârșitul anului 2024, dar implementarea depinde de aprobarea bugetară și de identificarea investitorilor suplimentari.

Про автора

Victor este un comentator politic cu ani de experiență în mass-media românească și internațională. Articolele sale analitice se remarcă prin înțelegerea profundă a proceselor politice din România și din lume. El poate explica clar și accesibil probleme politice complexe, ajutând cititorii să înțeleagă evenimentele curente.