
În câteva cuvinte
Un cartier din orașul german Essen se confruntă cu o problemă majoră de salubrizare, cu mormane de gunoaie care au atras o invazie de șobolani. Un rezident a prins 47 de șobolani într-un an, în timp ce autoritățile locale întâmpină dificultăți în rezolvarea situației din cauza structurii proprietății și a lipsei de cooperare din partea unor locatari.
Essen, Germania – Un șir lung de blocuri în nordul orașului Essen a devenit un simbol al insalubrității și al disperării. Imediat ce cobori din mașină, te lovește un miros înțepător. În fața clădirilor zac peste tot mormane de gunoi: saltele, frigidere, scânduri, covoare murdare și fotolii, dar și scutece folosite și resturi de mâncare. Iar apoi, un șobolan gros țâșnește dintr-un morman de gunoi și se cațără într-o gaură din iarbă. Aici, pe strada Frillendorfer Straße, se află cel mai problematic cartier din Germania din cauza deșeurilor.
Se pare că, imediat sub mormanul de gunoi, se află un cuib subteran uriaș.
Locuitorul Dieter Körner este "prinătorul de șobolani" din Frillendorf, deși nu din proprie voință. Pensionarul locuiește de mulți ani într-un bloc bine întreținut, alături de clădirile cu probleme. Casa lui este în proprietatea familiei de mult timp, acolo locuind mai multe generații.
Problema sa: grădina lui se învecinează cu curțile interioare pline de gunoaie. «Mirosul și șobolanii ajung și la noi», spune Körner. «De mai multe ori pe săptămână capcana pentru șobolani este plină, numai anul trecut am prins 47 de șobolani. Ziua record a fost 1 mai, atunci am prins patru șobolani».
Când pășim în curțile interioare complet pline de gunoi, vedem deșeuri peste tot pe jos. Mirosul devine insuportabil cu fiecare metru, iar deasupra unui morman de gunoi zumzăie o mulțime de insecte.
Körner: «Cel mai rău sunt resturile de mâncare fermentate și scutecele pline; acum, când se încălzește din nou, va fi cu adevărat groaznic. Odată a venit chiar și pompierii, pentru că un morman de gunoi amenința să se autoaprindă, deja scotea fum».
În clădirile cu probleme locuiesc în principal persoane de diverse naționalități, inclusiv unii de origine bulgară și română, precum și câțiva refugiați. Mai multe încercări de a discuta eșuează – bărbați în maiouri ne amenință să plecăm, spunând că aici e totul bine, iar gunoiul este "treaba lor".
Körner: «Aici au loc des și bătăi între ei, poliția nu este chemată, se rezolvă așa. Noaptea este zgomot, chiar și copiii mici se joacă țipând până după miezul nopții printre mormanele de gunoi. Sau în fosta groapă de nisip plină de deșeuri. E groaznic să vezi copii crescând așa».
La intrarea în curți stau frigidere dezmembrate, lichidul de răcire picură pe jos.
Problemele cu mormanele de gunoi și invazia de șobolani sunt cunoscute autorităților orașului. Acestea ar dori să rezolve situația, dar se dovedește dificil. Se pare că aceste proprietăți aflate în paragină aparțin mai multor proprietari diferiți. Anunțurile din holurile blocurilor care cer îndepărtarea imediată a gunoiului nu au niciun efect, uneori gunoiul este pur și simplu aruncat pe fereastră.
Totuși, orașul promite că încearcă să cumpere clădirile cu probleme pentru a putea acționa în sfârșit. Însă acest lucru este dificil din cauza relațiilor complicate de proprietate.
De asemenea, pe drumurile din jurul șirului de case stau peste tot obiecte voluminoase și fier vechi.
Autoritățile din Essen explică că au dispus în repetate rânduri îndepărtarea gunoiului. Numai anul trecut, acest lucru a costat 30.000 de euro. Dar după câteva zile, gunoiul zace din nou pe stradă și în curte. Printre ele se numără și electrocasnice dezmembrate și resturi de cabluri de înaltă tensiune aparent furate.
Körner: «Noaptea circulă cu autoutilitare și microbuze și aduc acest fier vechi. De unde, nici nu vreau să știu».
Peste tot se văd resturi de cabluri tăiate, dar nu este clar dacă provin de la locuitori.
Așadar, lui Dieter Körner nu-i rămâne deocamdată decât să continue să prindă șobolanii mari pe terasa sa. «Nu am chef să joc aici rolul de prinător de șobolani, nici nu am instinct de vânător. Dar asta e pură autoapărare, ce să fac? Asta durează de ani de zile și nimic nu se schimbă. Încet, încet, disperi, dar care e alternativa? Casa noastră nu mai valorează nimic cu acest mediu. Deci nici să vând și să plec nu pot».