În districtul St. Wendel din Saarland, Germania, administratorul districtual Udo Recktenwald (62 de ani, CDU) a implementat un nou sistem pentru solicitanții de azil. Cei care acceptă să muncească vor beneficia de acces semnificativ mai rapid la cursurile de limbă, față de cei care refuză.

Inițiativa vine în contextul listelor lungi de așteptare și a supraaglomerării cursurilor de limbă. Singura condiție pentru acest "acces expres" este un angajament de muncă de o lună.

Solicitanții de azil care lucrează timp de patru săptămâni consecutive, în zile lucrătoare, la munci în folosul comunității (cum ar fi repararea locurilor de joacă sau întreținerea cimitirelor) pentru un salariu de 80 de cenți pe oră (conform Articolului 5 din Legea privind beneficiile pentru solicitanții de azil), vor fi plasați în capul listei de așteptare. Astfel, nu vor mai fi nevoiți să aștepte până la șase luni pentru un loc la un curs de limbă, ca până acum.

În plus, celor care nu respectă angajamentul de muncă după obținerea priorității, le vor fi reduse sau eliminate ajutoarele financiare.

Administratorul districtual Recktenwald a explicat că "sistemul nostru de recompensare vizează în special sirienii". El a precizat că sirienii reprezintă 90% din solicitanții de azil apți de muncă din district, dar cu greu au acces la cursurile de limbă din cauza perspectivelor lor neclare de ședere.

Situația a fost agravată după ce Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF) a oprit procesarea cererilor de azil din Siria în decembrie 2024. De asemenea, la începutul anului 2025, fondurile federale pentru cursurile de integrare au fost reduse cu o treime, deși BAMF estimează că în 2025 vor fi aproape la fel de mulți participanți noi (326.000) ca în 2024 (360.000).

Problema lipsei de locuri duce la o prioritizare a altor grupuri. Potrivit lui Recktenwald, în cazul capacităților limitate, municipalitățile sunt obligate să acorde prioritate refugiaților recunoscuți care primesc ajutor social (Bürgergeld), printre care se numără și ucrainenii. Solicitanții de azil a căror cerere este încă în curs de examinare (ca în cazul majorității sirienilor) pot primi locuri doar dacă acestea sunt libere.

Recktenwald a subliniat: "Avem liste de așteptare incredibil de lungi. Multe cursuri nici măcar nu se pot organiza pentru că nu mai găsim suficienți profesori certificați. Cu toate acestea, din experiență, majoritatea refugiaților tolerați rămân în cele din urmă în Germania, deoarece nu sunt deportați. De aceea, oferta noastră este interesantă pentru mulți refugiați".

El a adăugat: "Vrem nu doar să-i penalizăm pe cei care nu doresc să muncească, ci să oferim și un stimulent suplimentar celor care arată că vor să muncească. Este vorba despre participare, despre structura zilnică și despre un semnal către societatea gazdă că nu toți refugiații stau toată ziua degeaba, ci și oferă ceva în schimb".