
În câteva cuvinte
În Germania se discută înăsprirea măsurilor împotriva antisemitismului, propunându-se simplificarea deportării cetățenilor străini condamnați pentru astfel de infracțiuni. Inițiativa ministrului de interne presupune reducerea pragului condamnării care duce la expulzare, de la doi ani la un an de închisoare, pe fondul creșterii numărului de acte antisemite.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt (CSU), a inițiat o propunere de înăsprire a măsurilor împotriva antisemitismului în țară. Una dintre măsurile cheie propuse este simplificarea procedurii de expulzare din Germania pentru cetățenii străini care au comis infracțiuni penale.
Conform statisticilor Ministerului Federal de Interne și Oficiului Federal de Poliție Criminală (BKA), în 2024 au fost înregistrate în Germania 6236 de infracțiuni motivate de ură împotriva evreilor. Acesta reprezintă o creștere de aproximativ 21% față de anul precedent.
Majoritatea infracțiunilor antisemite (3016 cazuri în 2024) sunt clasificate ca fiind comise în cadrul așa-numitei sfere fenomenologice „dreapta extremistă” (o scădere de aproximativ 0,6%). Cu toate acestea, în categoria „ideologie străină”, numărul acestor infracțiuni a crescut cu aproape 64%, ajungând la 1940 de cazuri. „Ideologia religioasă” a fost cauza a 685 de fapte antisemite - cu 29% mai mult decât în 2023.
Termenul „sferă fenomenologică” (Phänomenbereich) este utilizat de autoritățile de securitate germane din 2001 pentru colectarea, înregistrarea și evaluarea uniformă la nivel național a infracțiunilor clasificate drept „criminalitate motivată politic” (PMK).
„Indiferent de unde provine antisemitismul: el nu poate fi acceptat”, a declarat ministrul de interne, anunțând măsuri dure împotriva infractorilor străini. În special, se preconizează accelerarea procesului de expulzare a cetățenilor străini care au comis infracțiuni motivate de antisemitism.
În acordul de coaliție, partidele CDU și SPD au stipulat deja: „Șederea în Germania a celor care abuzează de statutul lor comițând aici infracțiuni penale grave sau alimentând conflicte violente prin procură pe teritoriul german, trebuie încheiată”.
Prin urmare, coaliția consideră că pe viitor ar trebui să se aplice regula: „În cazul infracțiunilor grave, condamnarea la o pedeapsă cu închisoarea ar trebui să conducă la o expulzare de rutină”. Se vizează în primul rând infracțiunile împotriva vieții, sănătății și libertății sexuale, precum și incitarea la ură, faptele motivate antisemitic sau atacurile împotriva polițiștilor.
Dobrindt dorește să simplifice expulzarea infractorilor. Expertul în dreptul migrației, Philipp Pruy, explică că posibilitatea expulzării infractorilor străini există și în prezent, de exemplu, atunci când există motive antisemite sau rasiste. Cu toate acestea, cerințele pentru aceasta sunt ridicate.
Pe viitor, ministrul Dobrindt dorește să simplifice expulzarea dacă un cetățean străin este condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de cel puțin un an pentru o faptă antisemită. Conform legislației actuale, pentru aceasta este necesară o condamnare la cel puțin doi ani de închisoare.
Juristul specializat în dreptul migrației și penal, Pruy, consideră că „din punct de vedere juridic, ar fi justificat să se normeze un interes de expulzare deosebit de grav începând, de exemplu, cu o pedeapsă de la un an, în legătură cu motivul (de exemplu, antisemit, rasist sau xenofob)”.
Cu toate acestea, el avertizează că, chiar și în prezența acestor condiții, „trebuie întotdeauna efectuată o evaluare a intereselor între expulzare și dreptul de ședere”, de exemplu, dacă infractorul are un copil cu cetățenie germană.
Juristul penal Udo Vetter a lăudat inițiativa lui Dobrindt: „Spre deosebire de creșterea constantă a pedepselor, amenințarea cu expulzarea are un efect de descurajare enorm”. Și expertul în drept penal a adăugat: „Această măsură ar putea servi drept exemplu și pentru alte domenii”.