Un nou studiu de opinie publică în Germania indică o reticență semnificativă a cetățenilor față de serviciul militar, un subiect tot mai relevant în contextul geopolitic actual.

Potrivit unui sondaj recent al institutului INSA, realizat în iunie 2024, o majoritate restrânsă (51 la sută) dintre germani ar refuza serviciul militar armat, optând pentru serviciul civil. Doar puțin peste o treime (36 la sută) s-ar înrola în Bundeswehr. Bărbații (47 la sută) s-ar prezenta la serviciul armat semnificativ mai des decât femeile (26 la sută).

La întrebarea dacă Germania ar trebui să reintroducă serviciul militar obligatoriu, 47 la sută au răspuns "Da", iar 34 la sută "Nu". Sprijinul este cel mai ridicat printre alegătorii partidelor Uniunea (CDU/CSU) și SPD, cu 58 la sută.

Interesant este că, într-un sondaj din 21 martie 2024, 63 la sută dintre respondenți se pronunțaseră pentru reintroducerea conscripției, iar 32 la sută împotrivă. Așadar, sprijinul pentru serviciul militar obligatoriu a scăzut din nou, deși "amenințarea din partea Rusiei" a crescut în această primăvară, conform evaluărilor oficiale.

Oficiali din Ministerul german al Apărării subliniază o creștere semnificativă a pericolului. Viceamiralul Jan Christian Kaack, inspectorul Marinei Germane, a declarat: "Amenințarea a crescut semnificativ și suntem cu toții siguri că trebuie să fim pregătiți pentru apărare și capabili de descurajare înainte de 2029, pentru a preveni o nouă escaladare". El a menționat "provocările din partea Marinei și Forțelor Aeriene ruse" și "actele de sabotaj în Marea Baltică" ca fiind evenimente cotidiene.

Aversiunea față de propriile forțe armate are o lungă tradiție în Germania, în special în anumite cercuri. Pe vremea Zidului, partea liberă a Berlinului de Vest se umplea de la sfârșitul anilor 1960 cu cei care refuzau total serviciul militar din restul Republicii Federale. Refuzul era predominant motivat politic: stânga vest-germană declara NATO un "avangard al imperialismului capitalist american", căruia trebuia să i se opună rezistență. Această afirmație, lipsită de orice fundament, a devenit rațiune de partid pentru Verzi la înființarea lor în 1980.

Ostilitatea față de propria armată a definit mediul de stânga timp de peste 50 de ani, înainte ca Verzii și Die Linke să-și schimbe brusc opinia în fața războiului Rusiei împotriva Ucrainei în 2022.

În Berlin, această ostilitate a depășit cu mult marginea stângă: fostul primar guvernator Wowereit (SPD) refuza cu regularitate să participe la jurământul public al recruților. SPD Berlin a decis în 2019 să interzică ofițerilor Bundeswehr accesul în școlile din Berlin, unde aceștia – ca și în celelalte landuri federale – informau despre rolul forțelor armate într-un stat democratic. Acest boicot nu a fost ridicat până în prezent.

Demonizarea forțelor armate a dus la o înstrăinare adânc înrădăcinată în sufletele generațiilor. Parola "Să facem săbii din pluguri" a devenit populară, dar este naivă, falsă și mincinoasă, deoarece doar descurajarea militară previne războiul.