BERLIN. Serviciul de Protecție a Constituției din Berlin a catalogat extremismul islamic drept cea mai mare amenințare la adresa securității interne a capitalei germane în raportul său pe anul 2024. Vestea, făcută publică marți, nu a stârnit, conform relatărilor, o reacție politică semnificativă până în prezent.

Potrivit raportului, situația s-a schimbat dramatic: în 2022, islamismul se afla pe locul cinci în ierarhia amenințărilor, însă acum, pentru al doilea an consecutiv, ocupă prima poziție, depășind extremismul de dreapta și cel de stânga.

În 2024, numărul islamiștilor identificați în Berlin a crescut cu 60 de persoane față de anul precedent, ajungând la un total de 2440. Dintre aceștia, 980 sunt considerați ca fiind înclinați spre violență. Conform definiției Serviciului de Protecție a Constituției, islamiștii susțin că „islamul nu este doar o religie, ci în același timp o ordine socială și de guvernare care trebuie impusă în stat și societate”. Ei refuză categoric să accepte drepturile și libertățile fundamentale, precum libertatea de opinie, de conștiință și de religie, dar și drepturile femeilor și minorităților.

Raportul subliniază că islamiștii primesc un sprijin și o motivație considerabilă din partea propagandei grupării teroriste palestiniene, care și-a stabilit ca scop nu doar distrugerea Israelului, ci și lupta împotriva SUA și a Europei.

Eforturile Senatului Berlinului de a opri acest val islamist nu au dat, până acum, rezultate vizibile. Sunt susținute diverse asociații care desfășoară „activități de prevenire și de ieșire” din cercurile radicale. În 2024, pentru implementarea „Programului Național pentru Prevenirea Radicalizării” au fost alocate 1,8 milioane de euro.

Totuși, după cum se menționează în raport, succesul acestor măsuri este „greu de măsurat”, iar eforturile în ansamblu par o „luptă cu morile de vânt”. Una dintre cauzele principale este influența și răspândirea tot mai mare a propagandei pe platforma de socializare TikTok, care atrage un număr în creștere de tineri. Serviciul de Protecție a Constituției din Berlin caracterizează această platformă drept un „accelerator de radicalizare” (Brandbeschleuniger) și introduce termenul de „tiktok-izare a islamismului”.

Despre fenomenul de „turbo-radicalizare” vorbea încă de vara trecută Lamya Kaddor, pe atunci purtătoarea de cuvânt pe probleme interne a Partidului Verzilor din Bundestag.

Și colegii de la Serviciul de Protecție a Constituției din landul Brandenburg confirmă această tendință, indicând că o nouă generație de „influenceri” islamiști obține, prin intermediul TikTok, o influență crescândă asupra unui „public tânăr de milioane de persoane din spațiul vorbitor de germană”.

Ca exemple de „predicatori de ură” deosebit de influenți în mediul online sunt citați bărbați cunoscuți sub pseudonimele „El Azzazi” sau „Abul Baraa”. Acesta din urmă, palestinianul Abul Baraa, a devenit cunoscut în special pentru că, în vara anului 2024, ar fi radicalizat una dintre persoanele care plănuiau un atentat la concertele cântăreței Taylor Swift din Viena.

Abul Baraa, născut în Liban în 1973 sub numele de Ahmad Armih, a fost activ începând cu 2010 în moscheea As-Sahaba din cartierul Wedding din Berlin. Aceeași moschee a fost frecventată și de Anis Amri, autorul atacului terorist de la Breitscheidplatz din 2016. De asemenea, acolo a fost văzut și rapperul german cu legături în lumea interlopă Denis Cuspert („Deso Dogg”), care ulterior a plecat în Siria și s-a alăturat teroriștilor, pozând cu capete tăiate ale „necredincioșilor”.

În ciuda datelor alarmante din raport, politicienii, conform informațiilor, au reacționat la acestea săptămâna aceasta cu o „tăcere asurzitoare”. O astfel de reacție, spunând lucrurile blând, este departe de a fi liniștitoare.