
În câteva cuvinte
Curtea Administrativă Federală Germană a decis că Germania poate deporta migranții care au solicitat deja azil în Grecia înapoi în Grecia. Această decizie este văzută ca un potențial «gamechanger» pentru politica germană de azil și ar putea duce la creșterea deportărilor către Grecia, ușurând presiunea asupra orașelor și comunelor germane.
Mai puțini intră – mai mulți ies?
Poate formula de azil a Uniunii pentru noul guvern Negru-Roșu să funcționeze acum datorită unei hotărâri drastice? Experții sunt optimiști.
Motivul: hotărârea privind azilul a Curții Administrative Federale din Leipzig de miercuri seara (BILD a relatat). Judecătorii federali au decis: Germania poate returna migranții apți de muncă care au sosit în Grecia și au solicitat deja azil acolo, înapoi acolo – la fel ca în orice altă țară UE. Citiți și CDU vorbește despre un «Gamechanger»: Judecătorii federali: Migranții înapoi în Grecia! Curtea Administrativă Federală consideră deportările admisibile.
Semn de stop pentru migranții ilegali: Planuri pentru respingeri în masă activate Germania în pragul schimbării politicii de migrație! Uniunea și SPD sunt de acord: Asta se întâmplă acum.
Experții în interne ai Uniunii, precum Christoph de Vries (50), jubilasera încă de seara față de BILD, vorbind despre un «gamechanger și o întorsătură de situație considerabilă».
Ministerul Federal de Interne a salutat față de BILD hotărârea – și a anunțat consecințe rapide. Vicepreședintele grupului parlamentar SPD, Dirk Wiese (41), se bucură de claritate după hotărâre Foto: Fabian Matzerath / BILD
Și acum ușurare și la partenerul de coaliție viitor. Expertul în interne al SPD și vicepreședintele grupului parlamentar, Dirk Wiese (41), pentru BILD: «Mă aștept în curând la mai multe transferuri în Grecia în cadrul dreptului european, dacă aceasta este responsabilă pentru solicitanții de azil – fără proceduri consumatoare de timp.»
Asta ar ușura povara orașelor și comunelor noastre înainte de intrarea în vigoare a noilor reglementări europene privind azilul, GEAS. Wiese: «Decizia celei mai înalte instanțe administrative germane creează o claritate importantă.»
Și numărul celor care au plecat ilegal din Grecia spre noi este considerabil!
Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF):
- «Din 2020, în aproape 100.000 de cazuri, străini care primiseră deja protecție în temeiul legii azilului în Grecia au călătorit mai departe în Germania și au depus din nou o cerere de azil.»
Chiar și în anii precedenți, cam tot atâția veniseră din Grecia. Șeful Bamf, Hans-Eckhard Sommer (64), solicită deportări rapide și consecvente în Grecia Foto: Soeren Stache/dpa
Președintele BAMF, Hans-Eckhard Sommer, se vede confirmat în interpretarea sa juridică și anunță într-o primă reacție acum o acțiune rapidă și dură:
- «Vom implementa imediat această hotărâre și vom respinge în mod consecvent cererile de azil ale acestui grup de persoane ca inadmisibile.»
De asemenea, interesant Anunț
- «Pentru a clarifica faptul că migrația ulterioară în Germania nu merită, acum trebuie să se ajungă rapid la deportări în Grecia.»
Numai în 2024, potrivit Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF), 25.112 migranți au depus o cerere de azil, care anterior fuseseră chiar recunoscuți ca refugiați în Grecia.
Timp de ani de zile, instanțele au împiedicat, din cauza birocrației elene în materie de azil și a îngrijirii precare a migranților, ca în special tinerii care au plecat ilegal din Grecia spre Germania să fie aduși înapoi. Migranți pe insula grecească Rodos Foto: picture alliance / ANE / Eurokinissi
Acum, hotărârea dură de schimbare de la Leipzig:
- «După o întoarcere în Grecia, migranții ar trebui să se lupte printr-o junglă birocratică. Dar: Este posibil să găsești cazare. Acces la mâncare există, dacă este necesar, prin cantine sociale și de lucru, de asemenea, prin «așa-numita economie subterană».»
- «Criteriul este dacă migranții au la dispoziție «pâine, pat și săpun» în Grecia, a spus judecătorul președinte Robert Keller. «Nu este mult, știm și noi asta. Este un criteriu dur.»»
- «Conform convingerii Senatului, condițiile de viață din țara sud-europeană nu sunt totuși de așa natură încât drepturile oamenilor din Carta drepturilor fundamentale a UE să fie încălcate. Cererile de azil ale persoanelor singure, sănătoase, cu drept de protecție pot fi, prin urmare, respinse.»