
În câteva cuvinte
Textul explorează impactul pandemiilor, cu accent pe epidemia de holeră din secolul al XIX-lea în Spania și o compară cu pandemia de COVID-19. Subliniază importanța înțelegerii istoriei bolilor infecțioase, a modului în care acestea afectează societatea și necesitatea prevenirii.
Cronicile unei pandemii
Acum cinci ani, începeam să suferim efectele unei pandemii care a lăsat în urmă milioane de morți. O boală infecțioasă care ne-a arătat cât de periculos poate fi un microorganism minuscul și insignifiant. Dar nu a fost primul episod pandemic suferit de țara noastră. În timpul izolării, o carte ne-a reamintit acest lucru. Publicată în martie 2021, cu un titlu sugestiv, "Cólera (La Felguera)", conține cronicile jurnalistului Julio Vargas pentru "El Liberal" din a doua jumătate a anului 1885. Fiecare cronică prezintă tragedia Madridului în timpul penultimei epidemii de holeră, când cauza bolii era deja cunoscută, dar oamenii continuau să moară.
Descoperirea și realitatea mahalalelor
Bacteria care provoacă holera a fost descoperită în 1883 de Robert Koch (1843-1910), medic și microbiolog german, care a demonstrat că originea bolii – modul de transmitere – se găsea în apele contaminate cu enterotoxinele bacilului Vibrio cholerae. Jurnalistul Julio Vargas face un exercițiu de informare care implică o denunțare, arătând realitatea mahalalelor din Madrid. Acestea sunt cartiere cu nume sumbre, precum Cambroneras sau las Injurias, locuri afectate nu doar de epidemia de holeră, ci și de abandonul instituțional. În fața unor astfel de dezastre, iresponsabilitatea permite ignorarea situației.
Holera: O boală endemică
Holera este o boală endemică, localizată în Asia din cele mai vechi timpuri, care a ajuns în Europa pentru prima dată între 1817 și 1823. Secolul al XIX-lea a fost martorul răspândirii acestei boli, caracterizată de diaree severă cunoscută sub numele de "colerină", după o perioadă de incubație de una până la două zile. Moartea prin deshidratare survenea în mai puțin de o săptămână.
Epidemiile din Spania
Spania a suferit cinci epidemii între 1833-1834, 1853-1856, 1865-1866, 1885-1886 și 1890-1891. Primele victime din 1833 au fost înregistrate în Vigo și Barcelona, în focare simultane. Vara, holera a atins Andaluzia și, de acolo, a traversat țara. Cu excepția perioadelor de respiro dintre focare, epidemia nu a încetat până la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Madridul și relatările jurnalistice
În Madrid, Julio Vargas a realizat relatări jurnalistice, cu un stil direct și clar, arătând realitatea marginalilor. Madridul era un oraș cu aspect de sat manchego, un loc situat în centrul hărții, cu mahalale sărace; un oraș dur unde orice diferență dintre doi oameni se încheia cu un duel. Din acest motiv, în redacțiile ziarelor, exista un salon dedicat scrimii.
Un "microb" mai periculos decât o armă
Dar, privind înapoi, un "microb", un microorganism pandemic, este mai periculos decât orice armă, oricât de perfidă ar fi aceasta. "Săgeata de piatră" este o secțiune unde Montero Glez, cu abilități de scriitor, își exprimă opinia despre realitatea științifică pentru a demonstra că știința și arta sunt forme complementare de cunoaștere.