Oceanele lumii se confruntă cu o criză fără precedent: devin mai calde, mai acide și suferă tot mai mult de poluare. Pentru a răspunde acestor provocări, în perioada 9-13 iunie, la Nisa, Franța, are loc a treia Conferință a Organizației Națiunilor Unite pentru Oceane. Acest summit este considerat cel mai important eveniment internațional dedicat protecției mediului marin.

Obiectivul principal al conferinței este obținerea de angajamente financiare concrete și decizii politice din partea celor 70 de state participante, menite să revitalizeze și să conserve oceanele.

După cum a declarat reprezentantul ONU Li Junhua, „oceanele se află într-o situație de urgență”. El a subliniat că actuala conferință „nu este doar o întâlnire de rutină”, deoarece sănătatea mărilor este indisolubil legată de bunăstarea întregii omeniri. „Cu toate acestea, încă mai avem timp să schimbăm cursul, dacă acționăm împreună”, a afirmat el.

Organizatorii își exprimă speranța că acest summit, care are loc o dată la patru ani, va deveni la fel de semnificativ precum Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice. În prezent, doar aproximativ opt la sută din suprafața Oceanului Mondial se află sub protecție. Conform datelor Ministerului francez al Mediului, conferința de la Nisa ar putea contribui la atingerea pragului de zece la sută și chiar mai mult.

Patru amenințări majore la adresa Oceanului Mondial:

• Încălzirea: Oceanele absorb până la 90% din căldura excesivă din atmosferă, ceea ce duce la creșterea temperaturii apei. Acest lucru provoacă intensificarea furtunilor, deficiențe de oxigen și nutrienți, precum și albirea recifurilor de corali. Oamenii de știință avertizează că, în cazul unei încălziri globale constante cu 1,5°C, 70-90% din corali ar putea muri. Nivelul mării crește, de asemenea, de două ori mai rapid decât acum 30 de ani.
• Acidificarea: Absorbția de către oceane a 20–30% din CO₂ generat de activitatea umană scade nivelul pH-ului apei. Acest lucru afectează negativ organismele care își construiesc cochilii și schelete din carbonat de calciu, cum ar fi moluștele și coralii.
• Poluarea cu plastic: Conform estimărilor Fondului Mondial pentru Natură (WWF), între 80 și 150 de milioane de tone de deșeuri de plastic plutesc în mări. Acest lucru reprezintă un pericol mortal pentru viețuitoarele marine – țestoase, delfini, păsări marine și multe alte specii.
• Mineritul de adâncime: Exploatarea comercială a resurselor minerale la mari adâncimi nu este încă larg răspândită, dar unele țări fac lobby activ pentru începerea acesteia. Oamenii de știință își exprimă îngrijorări serioase cu privire la posibilele daune ireparabile aduse ecosistemelor unice și fragile din adâncuri.

Conferința de la Nisa este menită să mobilizeze comunitatea internațională pentru acțiuni mai decisive și coordonate în vederea salvării Oceanului Mondial.