În câteva cuvinte
Viitoarea Conferință COP 30 în Brazilia va aborda problema defrișărilor continue în Amazon, cauzate parțial de sărăcia fermierilor care folosesc incendii pentru a crea pășuni, o practică ce a dus la pierderi masive în 2024.
Pădurile tropicale, care acoperă aproximativ opt procente din suprafața terestră, funcționează ca "plămânii verzi" ai planetei, absorbând dioxidul de carbon și protejând clima. Cu toate acestea, problema defrișărilor continuă să fie acută, în special în Pădurea Amazoniană, unde aproximativ 16-20% din suprafața originală a fost deja distrusă.
Această problemă majoră va fi discutată la Conferința Mondială a Climei COP 30, care va avea loc în Belém, Brazilia, între 10 și 21 noiembrie.
Una dintre cauze este sărăcia fermierilor brazilieni, care folosesc metode ieftine pentru a defrișa terenuri, adesea prin incendiere. Această practică, cunoscută local sub numele de "Joao Vermelho" sau "Ioan Roșu", implică arderea vegetației pentru a crea pășuni, lăsând în urmă pământ ars și copaci carbonizați.
„Focul este o metodă ieftină. Forța de muncă este scumpă, pesticidele sunt scumpe. Aici nu primim fonduri publice”, afirmă Antonio Carlos Batista (62 de ani), un crescător de vite din Sao Felix do Xingu.
Această metodă arhaică este dificil de controlat. În 2024, incendiile au scăpat de sub control, devastând aproape 18 milioane de hectare din Amazonul brazilian. Această pierdere a anulat practic o reducere a defrișărilor de 30% înregistrată în anul precedent și reprezintă un regres pentru președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, care a promis să oprească defrișările până în 2030.
Statul Pará, unde se va desfășura COP30, este un epicentru al defrișărilor, având cea mai mare turmă de vite din Brazilia și fiind responsabil pentru cele mai mari emisii de dioxid de carbon ale țării din cauza tăierilor de păduri. În 2019, Sao Felix do Xingu a fost în centrul „Zilei Focului”, când proprietarii de terenuri au provocat incendii intenționat.
Deși unii fermieri recunosc beneficiile pe termen scurt ale arderii vegetației ca îngrășământ natural, aceștia au experimentat și efectele devastatoare ale incendiilor necontrolate, care le-au distrus pășunile și au afectat animalele. Anul trecut, statul Pará a interzis arderea pășunilor, însă implementarea măsurilor rămâne o provocare, deoarece și marile corporații de creștere a vitelor practică defrișările prin incendiere fără sancțiuni adecvate.
Există și semne pozitive: în 2025, numărul incendiilor a atins cel mai scăzut nivel din 1998, datorită unei distribuții mai uniforme a precipitațiilor și a supravegherii sporite din partea autorităților.
