În câteva cuvinte
Avioane de luptă rusești MiG-31 au pătruns în spațiul aerian al Estoniei, membru NATO, ceea ce a dus la o interceptare de către avioane italiene și la o cerere de consultări în baza Articolului 4. Incidentul este considerat o escaladare serioasă, dar reacția politică la nivelul NATO este amânată până luni, generând dezbateri privind eficacitatea și promptitudinea răspunsului Alianței.
Un nou moment de alarmă pentru alianța de apărare occidentală! Avioane militare rusești au încălcat din nou spațiul aerian NATO, generând îngrijorări serioase.
De data aceasta, nu au fost drone, precum cele observate pe 10 septembrie deasupra Poloniei, ci avioane de luptă rusești MiG-31. Acestea au zburat deasupra Estoniei, o țară mică fără proprii sisteme de apărare aeriană, timp de doisprezece minute vineri seară, conform comunicatului Tallinnului.
Ulterior, avioanele de luptă italiene le-au interceptat și le-au îndepărtat, așa cum a explicat alianța. Un purtător de cuvânt al NATO a declarat pe platforma X că Alianța a reacționat „imediat” și a interceptat jeturile rusești. Rusia, în schimb, neagă (într-o manieră considerată "foarte puțin credibilă" de observatorii occidentali) că ar fi încălcat vreo graniță. Vineri seară, Polonia a raportat, de asemenea, că două avioane de luptă rusești s-au apropiat la joasă altitudine de o platformă petrolieră poloneză din Marea Baltică, încălcând o zonă de securitate.
"Următoarea treaptă de escaladare"
„Acesta este în mod clar un nivel superior de escaladare față de dronele rusești deasupra Poloniei de acum unsprezece zile”, explică expertul militar Carlo Masala (Universitatea Bundeswehr din München). El subliniază că dronele rusești deasupra Poloniei nu erau drone de atac, ci „doar” cele menite să deruteze apărarea aeriană ucraineană pentru a permite trecerea dronelor armate.
Estonia a solicitat consultări în baza Articolului 4 al Tratatului NATO, la fel cum a făcut Polonia cu zece zile în urmă. Articolul 4 obligă statele membre NATO să se consulte atunci când un stat membru consideră că există o amenințare la adresa integrității sale teritoriale, independenței politice sau securității. Cu toate acestea, textul tratatului nu specifică termene pentru desfășurarea acestor consultări.
Întrebări privind promptitudinea răspunsului NATO
Spre deosebire de incidentul anterior cu drone, când secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reacționat în aceeași zi cu un apel urgent adresat personal liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, de data aceasta nu există o reacție imediată la nivel politic: consultările NATO vor avea loc abia luni. De ce această întârziere?
„Se dorește evitarea impresiei că se întâmplă ceva dramatic”, crede expertul militar Carlo Masala. El adaugă, însă, că o întârziere de „72 de ore după incident este o procedură absolut normală”. Pe de altă parte, politicianul german pentru apărare Roderich Kiesewetter consideră că această temporizare este prea lentă. „Mai descurajantă și cu un sentiment necesar de urgență ar fi fost o întâlnire în weekend”, a declarat el. În opinia sa, „astfel, Rusia poate continua satisfăcută, așteptând doar declarații de complezență luni – din nou fără consecințe concrete”.
