Australia de Sud a implementat o interdicție revoluționară privind utilizarea recipientelor mici din plastic pentru sosul de soia, servite de obicei alături de sushi, devenind astfel prima regiune din lume care adoptă o astfel de măsură. Aceste flacoane miniaturale, adesea în formă de pește, deși par inofensive, reprezintă o amenințare serioasă pentru mediul înconjurător.

Problema nu constă doar în faptul că sunt fabricate din plastic. Pericolul major rezidă în dimensiunea lor: aceste recipiente minuscule sunt aproape imposibil de reciclat eficient. Ele se pierd cu ușurință, sunt purtate de vânt sau ajung în canalizare, poluând ecosistemele naturale. Chiar dacă ajung în facilitățile de reciclare, dimensiunea lor redusă împiedică echipamentele de sortare să le detecteze, ceea ce duce adesea la depozitarea lor în gropile de gunoi sau la dispersarea lor în mediu, unde animalele le confundă frecvent cu hrană.

Vicepremierul Australiei de Sud, Susan Close, a subliniat că "flacoanele se pierd ușor, sunt luate de vânt sau ajung în scurgeri. Chiar și atunci când ajung în sistemul de reciclare, sunt prea mici pentru a fi detectate de instalațiile de sortare și ajung adesea la groapa de gunoi sau ca plastic în mediul înconjurător".

Conform noilor reglementări, restaurantele trebuie să ofere acum sos de soia în recipiente mai mari, reîncărcabile sau în alte alternative de unică folosință, cum ar fi pachete flexibile sau variante compostabile. Interdicția se aplică tuturor recipientelor mici de sos de soia cu un volum mai mic de 30 de mililitri, indiferent de forma lor – fie pește, fie dreptunghiulară – și indiferent dacă au capac, dop sau sigiliu.

Acest pas face parte dintr-o strategie mai amplă și mai strictă a Australiei de Sud de a combate poluarea cu plastic, strategie începută în 2009 cu interzicerea pungilor de plastic de unică folosință. De la 1 septembrie a.c., pe "lista neagră" au fost adăugate și alte articole din plastic, cum ar fi tacâmurile de plastic sau paiele atașate direct la produse alimentare, precum cutiile de suc. Din 2021, au fost deja eliminate paharele de cafea de unică folosință, tacâmurile de plastic și multe ambalaje pentru produse la pachet, precum și bețișoarele pentru baloane, confetti și bețișoarele de urechi. Încălcările acestor reguli sunt strict monitorizate de Agenția pentru Protecția Mediului.

Următorul obiectiv al autorităților sunt autocolantele din plastic de pe fructe. Inițial, interdicția trebuia să intre în vigoare în 2025, dar s-a confruntat cu rezistența producătorilor, îngrijorați de costurile ridicate ale tranziției și de posibilele dificultăți în livrarea produselor proaspete între state.

Organizația Națiunilor Unite trage un semnal de alarmă: zilnic, în oceane, râuri și lacuri ajunge o cantitate de deșeuri de plastic echivalentă cu conținutul a 2000 de camioane de gunoi. Aproximativ 85% din toate ambalajele de unică folosință ajung în gropi de gunoi sau în natură. Eforturile recente de a încheia un acord global pentru combaterea plasticului au eșuat în august, din cauza opoziției țărilor producătoare de petrol, care se opun limitării producției de plastic. În acest context, Australia de Sud rămâne un pionier în lupta consecventă împotriva poluării cu plastic.