În noaptea de sâmbătă spre duminică, forțele armate americane au lansat atacuri asupra unor instalații nucleare cheie din Iran. Ordinul pentru această operațiune a fost dat de președintele SUA, Donald Trump (78 de ani).

Folosind bombe capabile să penetreze buncăre și rachete de croazieră, forțele americane au vizat complexele majoritar subterane din Fordo, Natanz și Isfahan. Decizia a venit după mai multe zile de deliberări.

În ciuda faptului că unii experți, inclusiv ministrul german de externe, au afirmat că regimul iranian nu va ataca, SUA au lansat operațiunea. Există patru motive principale pentru care președintele american a decis să acționeze acum, considerând că momentul este mai favorabil ca niciodată.

1. Refuzul Iranului de a negocia sincer: Dictatura islamistă a demonstrat lipsă de disponibilitate pentru negocieri, chiar dacă nu putea opune o rezistență eficientă în fața atacurilor. Cererile de a înceta îmbogățirea uraniului și programul de rachete balistice au fost respinse. Mai mult, autoritățile iraniene au declarat că vor negocia programul nuclear cu SUA doar dacă Israelul își încetează atacurile. Acest lucru a indicat clar intenția Teheranului de a trage de timp.

2. Regimul iranian este mai slab ca oricând: Iranienii nu au putut să se apere împotriva bombardierelor și rachetelor de croazieră americane. Într-o operațiune militară de succes fără precedent, Israelul a slăbit semnificativ, iar în mare parte a țării a eliminat complet apărarea antiaeriană a Iranului. Astfel, riscul de pierderi pentru forțele americane în timpul atacului aerian a fost minim. Un contraatac iranian asupra trupelor americane este posibil, dar implică un risc extrem de ridicat pentru Teheran.

3. Axa teroristă a Iranului este paralizată: Autoritățile iraniene au construit și sprijinit organizații teroriste și miliții în Liban, Siria, Yemen, Irak și Gaza pentru a preveni un eventual atac israelian sau american asupra programului nuclear. Se presupunea că acestea ar fi trebuit să acționeze în cazul unui atac. Calculul autorităților iraniene era că Washingtonul și Ierusalimul nu vor risca o acțiune militară de teama unui conflict regional extins. Până în prezent, aceste grupări, inclusiv Hezbollah-ul libanez sau Houthi-i din Yemen, au rămas pasive după ce au fost slăbite masiv de Israel, deși implicarea lor în conflict nu este exclusă în totalitate.

4. China și Rusia au urmărit cu atenție: Diplomați occidentali au declarat că problema iraniană a fost crucială pentru Trump nu doar din cauza amenințării nucleare. A fost un test al hotărârii sale. O inacțiune împotriva unui Iran atât de slăbit militar ar fi fost interpretată la Beijing și Moscova ca un semnal de slăbiciune. Acest lucru ar fi putut crește probabilitatea, de exemplu, a unui atac chinez asupra Taiwanului și ar fi stârnit îndoieli printre aliații SUA cu privire la disponibilitatea Washingtonului de a le oferi sprijin.