Atac armat la o școală din Graz: Poate oricine deveni un atacator în masă? Un psiholog explică

Atac armat la o școală din Graz: Poate oricine deveni un atacator în masă? Un psiholog explică

În câteva cuvinte

După tragedia din Graz, Austria, unde un fost elev a comis un atac armat, ucigând 10 persoane, psihologul Dr. Sebastian Bartoschek a comentat cauzele unor astfel de acțiuni. El a menționat că potențial oricine este capabil de violență, dar numai în prezența anumitor factori, adesea legați de supărări din trecut și eșecuri în viață.


O tragedie a avut loc în orașul austriac Graz: un fost elev s-a întors la Bundesoberstufenrealgymnasium (BORG) cu două arme de foc și a deschis focul. În urma atacului, zece persoane și-au pierdut viața, iar atacatorul s-a sinucis. Acest incident a devenit cel mai sângeros caz de atac armat în masă din istoria Austriei.

În total, unsprezece persoane au decedat, inclusiv atacatorul, un tânăr de 21 de ani pe nume Arthur A.

Ce îl determină pe un tânăr care, la prima vedere, pare complet obișnuit, să comită o astfel de crimă oribilă? Poate deveni într-adevăr oricine vinovat de un atac armat în masă?

Diplomat psiholog și expert judiciar, Dr. Sebastian Bartoschek, și-a împărtășit opinia. Potrivit acestuia, răspunsul simplu, dar neplăcut este: da, în principiu, orice persoană este capabilă să comită un astfel de act de violență. Cu toate acestea, el subliniază că este nevoie de anumiți factori care să favorizeze o astfel de cale.

Bartoschek explică că astfel de acțiuni nu sunt de obicei comise spontan. Este un proces pe parcursul săptămânilor, lunilor, uneori anilor. Emoțiile negative se acumulează, adesea începând cu supărări și umilințe din anii de școală. Psihologul notează că nu se știe exact ce s-a întâmplat în trecutul atacatorului, dar hărțuirea (bullying-ul), excluderea sau un tratament negativ ar fi putut juca un rol.

Probabil, un astfel de proces a dus la tragedia din Graz, unde Arthur A. a ucis zece persoane și apoi pe el însuși. Motivele acțiunilor sale rămân neclare.

Dr. Bartoschek a subliniat, de asemenea, importanța modului în care se desfășoară viața unei persoane după absolvirea școlii. Dacă lucrurile merg bine, gândurile de răzbunare, de regulă, dispar. Însă, în caz de eșec, poate apărea convingerea că cele trăite în trecut au distrus întreaga viață ulterioară. În psihologie, acest lucru este adesea numit „credința într-o lume justă”, în care persoana consideră că suferă pe nedrept din cauza unor greutăți trecute.

Expertul sugerează că atacatorul din Graz, cel mai probabil, nu a avut o viață împlinită. Potrivit acestuia, astfel de gânduri se pot intensifica, devenind cu adevărat periculoase atunci când încep să se formeze planuri concrete. Mulți oameni simt dorința de a se răzbuna, dar puțini ajung la planificare detaliată.

Pericolul deosebit apare în momentul în care persoana trece un anumit „Rubicon” – un punct fără întoarcere. Odată ce decizia de a acționa a fost luată, riscul implementării planului crește semnificativ. Faptul că făptuitorul avea doar 21 de ani, în opinia lui Bartoschek, nu este surprinzător, deoarece la această vârstă adesea lipsește o evaluare realistă a riscurilor.

Psihologul subliniază că, chiar și după comiterea actului, răzbunarea rareori aduce satisfacție. Studiile arată că sentimentul de retribuție nu este niciodată atât de împlinitor pe cât și-l imaginează.

Dacă vă confruntați cu depresie sau aveți gânduri suicidare, nu rămâneți singuri cu problema. Căutați ajutor profesional. Există linii telefonice gratuite și servicii de suport unde puteți primi consiliere calificată și găsi o cale de ieșire dintr-o situație dificilă.

Про автора

Stefan este un comentator economic cu experiență în sectorul bancar și analiză financiară. Articolele sale se remarcă prin analiza profundă a proceselor economice din România și din lume. El poate explica concepte economice complexe într-un mod accesibil, ajutând cititorii să înțeleagă evenimentele economice curente.