Alunecare Masivă în Alpii Elvețieni: Satul Blatten, Îngropat de Roci, Forța Impactului Similară unui Cutremur

Alunecare Masivă în Alpii Elvețieni: Satul Blatten, Îngropat de Roci, Forța Impactului Similară unui Cutremur

În câteva cuvinte

Unul dintre cele mai mari alunecări de teren înregistrate în Alpii Elvețieni a acoperit aproape complet satul Blatten. Forța impactului a fost echivalentă unui cutremur de magnitudine 3.1. Locuitorii au fost evacuați din timp, dar pericolul rămâne.


Satul Blatten din Alpii Elvețieni a fost practic complet îngropat sub tone de rocă și gheață după o alunecare masivă de teren. Forța prăbușirii a fost atât de mare încât vibrațiile solului au fost înregistrate de seismografe pe o rază de sute de kilometri, chiar și peste granițele țării. Serviciul Elvețian de Seismologie (SED) de la ETH Zurich a descris evenimentul ca fiind una dintre cele mai mari mișcări de masă înregistrate până în prezent.

Potrivit SED, cu câteva zile înainte de catastrofă, stațiile seismice înregistraseră deja căderi de pietre mai mici pe versantul muntelui Kleines Nesthorn de deasupra satului Blatten. Alunecarea principală, care a avut loc miercuri după-amiază, a avut o forță echivalentă cu un cutremur de aproximativ 3.1 pe scara Richter. Cutremurele de această magnitudine sunt, de regulă, măsurabile de instrumente, dar nu sunt simțite de oameni.

Deși satul Blatten a fost aproape complet acoperit de dărâmături, din fericire, locuitorii săi au fost evacuați în prealabil. Autoritățile locale și experții anticipau o prăbușire a masei montane de câteva zile.

Cronologia evenimentelor care au precedat catastrofa:

  • 14 mai: Primele semne de instabilitate pe versantul Kleines Nesthorn sunt vizibile. Pietre mari încep să cadă pe ghețarul Birchgletscher.
  • 19 mai: Un transmițător GPS semnalează mișcări îngrijorătoare pe versant. Cei aproximativ 300 de locuitori ai satului Blatten sunt evacuați în câteva ore din cauza pericolului acut al unei alunecări de teren.
  • 19 și 20 mai: Rocile continuă să se desprindă din versantul nordic al muntelui Kleines Nesthorn și se acumulează în partea superioară a ghețarului Birchgletscher. Greutatea imensă face ghețarul tot mai instabil.
  • 25 mai: Aproximativ nouă milioane de tone de moloz se acumulează pe ghețar. "Dealul" de dărâmături atinge o înălțime de 81 de metri.
  • 28 mai: Ziua catastrofei! Aproape întregul ghețar Birchgletscher cedează sub presiunea molozului și se prăbușește în jurul orei 15:30. O avalanșă gigantică de gheață și roci acoperă aproape complet satul Blatten.
  • 29 mai: Masa de dărâmături blochează râul Lonza, formând un baraj. Experții se tem că lacul format în spatele barajului ar putea depăși malurile, existând un risc ridicat de undă de inundație pentru localitățile din aval, Gampel și Steg. Locuitorii acestor sate sunt îndemnați să se pregătească pentru o posibilă evacuare.

Casele care nu au fost distruse direct de dărâmături au fost afectate de masa de apă acumulată. Joi, autoritățile au continuat evacuarea locuitorilor, existând temeri că apa ar putea inunda și alte case.

Pericolul în regiune este încă mare. Pietre continuă să cadă de pe munte, iar masa de gheață și roci deja prăbușită rămâne imprevizibilă. Valentin Werlen, membru al consiliului local din vale, a descris situația, într-o conferință de presă joi seara, ca fiind "condamnați la observație, neputincioși, pură neputință". De pe versantul opus, de asemenea, cad dărâmături, totul este instabil. Lucrările cu echipament greu nu sunt posibile în acest moment din cauza pericolului.

Un locuitor în vârstă de 64 de ani este dat dispărut. Căutările sale au fost oprite joi din cauza pericolului prea mare pentru echipele de salvare.

Про автора

Cristina este un jurnalist specializat în istorie și cultură românească. Articolele ei se remarcă prin cercetarea profundă a evenimentelor istorice, analiza fenomenelor culturale și promovarea patrimoniului românesc. Ea scrie adesea despre pagini mai puțin cunoscute din istoria României, dezvăluindu-le publicului larg.