Noi infracțiuni: Protecția minorilor în era digitală

Noi infracțiuni: Protecția minorilor în era digitală

În câteva cuvinte

Guvernul Spaniei va introduce noi infracțiuni în Codul Penal pentru a combate pericolele digitale la care sunt expuși minorii, precum deepfake-urile și grooming-ul. Se va crește vârsta minimă pentru accesul la rețelele sociale și se vor impune noi reglementări pentru platformele online și influenceri.


O reformă a Codului Penal este iminentă

O reformă a Codului Penal este iminentă, având ca scop creșterea siguranței minorilor în fața amenințărilor digitale, cum ar fi trucajele denigratoare care le simulează identitatea și pericolul reprezentat de prădătorii sexuali care pretind a fi adolescenți pentru a le câștiga încrederea și a obține imagini sau videoclipuri intime, folosite ulterior pentru șantaj.

Guvernul intenționează să aprobe marți, în Consiliul de Miniștri, proiectul de lege organică pentru protecția minorilor în mediile digitale, un pas premergător trimiterii acestuia către Congresul Deputaților, conform unor surse guvernamentale citate de Джерело новини.

Aceleași surse își exprimă speranța că legea va fi aprobată de Parlament în actuala sesiune, adică înainte de vacanța de vară.

Comisia Europeană a avizat favorabil norma, pe care Executivul a aprobat-o în primă lectură în iunie: redactarea originală rămâne practic intactă și ține cont de rapoartele furnizate de aproximativ zece organisme, printre care Consiliul General al Puterii Judiciare, Consiliul Fiscal, Agenția Spaniolă pentru Protecția Datelor, Comisia Națională a Piețelor și Concurenței și Consiliul de Stat pentru Participarea Copiilor și Adolescenților.

Principiile viitoarei legi

"Adaptarea la noile forme de criminalitate" pentru a putea "exercita o protecție eficientă împotriva noilor infracțiuni tehnologice" este principiul de la care pornesc cele patru ministere implicate în viitoarea lege (Președinția, Justiția și Relațiile cu Parlamentul, Transformarea Digitală, Tineretul și Copilăria și Drepturile Sociale, Consumul și Agenda 2030) prin intermediul mai multor modificări inovatoare ale Codului Penal.

De exemplu, se abordează în mod specific tratamentul penal al așa-numitelor "ultrafalsificări" sau deepfakes, imagini sau voci manipulate tehnologic și extrem de realiste cu ajutorul unor instrumente precum inteligența artificială.

Pentru a le combate, se introduce un nou articol (173 bis) care sancționează "pe cei care, fără autorizația persoanei afectate și cu intenția de a-i submina integritatea morală, difuzează, expun sau cedează imaginea corporală sau sunetul vocii sale generate, modificate sau recreate prin intermediul unor sisteme automatizate, software, algoritmi, inteligență artificială sau orice altă tehnologie, astfel încât să pară reală, simulând situații cu conținut sexual sau grav ofensatoare", conform proiectului de lege, care are 44 de pagini.

Grooming și alte infracțiuni

De asemenea, se reglementează pentru prima dată grooming-ul sau crearea unei identități false al cărei scop este de a înșela un minor pentru a comite o infracțiune sexuală prin intermediul "unei identități fictive sau imaginare" sau atribuindu-și în mod fals "o vârstă, un sex sau alte condiții personale diferite de cele reale".

În acest scop, se adaugă diferite tipuri agravante în articolele 181, 182, 183, 185, 186, 188 și 189 din Codul Penal, a căror modificare este promovată de ministrul Președinției și Justiției, Félix Bolaños.

Interzicerea accesului în medii virtuale

O altă noutate este "pedeapsa de îndepărtare de mediile virtuale, pentru o mai bună respectare a prevenției generale și speciale în domeniul infracțiunilor tehnologice".

Concret, se modifică articolele 33, 39, 40, 45, 48, 56, 70 și 83 din Codul Penal pentru a adăuga "pedeapsa de interzicere a accesului sau a comunicării prin intermediul rețelelor sociale, forumurilor, platformelor de comunicare sau al oricărui alt loc din spațiul virtual, atunci când infracțiunea este comisă în cadrul acestuia".

În acest fel, se speră să se evite atât revictimizarea, cât și recidiva, stabilind "o mai mare protecție a victimelor, evitând repetarea comportamentelor pedepsibile".

Alte prevederi ale proiectului de lege

Proiectul de lege, pentru care au fost consultate și comunitățile autonome și autoritățile locale, ridică de la 14 la 16 ani vârsta minimă pentru a deschide un cont pe rețelele sociale.

Vârsta de consimțământ pentru prelucrarea datelor cu caracter personal este reglementată de Legea privind protecția datelor, care va trebui modificată.

"Evoluția, nu numai a tehnologiei digitale, ci și a utilizării acesteia de către minori, a fost atât de exponențială încât utilizarea sa precoce poate fi inadecvată, având în vedere maturitatea necesară pentru utilizarea anumitor servicii, platforme, sisteme și conținuturi digitale", argumentează textul pentru a crește vârsta necesară.

Planul de consolidare a siguranței minorilor include reforma Legii generale privind comunicarea audiovizuală pentru a impune obligații operatorilor mari de comunicare și influencerilor, cum ar fi utilizarea sistemelor de verificare a vârstei sau separarea conținutului care poate include scene de pornografie sau violență gratuită.

O altă cerință este stabilirea de link-uri către canalele de reclamații și utilizarea mecanismelor de verificare a vârstei, cu condiția ca conținutul pe care îl difuzează să fie potențial dăunător pentru adolescenți.

O adevărată provocare, deoarece nu există încă un instrument fiabil de verificare a vârstei, astfel încât rețelele sociale și paginile web să poată verifica vârsta reală a utilizatorilor lor.

Producătorii vor fi obligați să includă sisteme de control parental, activate în mod implicit, în dispozitivele digitale.

Și va fi interzis, în general, accesul minorilor la mecanismele aleatorii de recompensă din jocurile video și platforme (loot boxes), care permit jucătorilor să obțină, în mod aleatoriu, premii virtuale.

Modificări în comparație cu proiectul anterior

Puținele modificări care au fost aduse, în comparație cu proiectul de lege promovat în urmă cu nouă luni, au fost făcute, potrivit unor surse din Executiv, pentru ca norma să fie pe deplin aliniată cu legislația europeană privind piața internă.

Astfel, a fost eliminată referirea la portofelul european de identitate digitală (Eudi Wallet) din expunerea de motive, deoarece este încă un proiect-pilot, explică surse din Executiv.

Cealaltă modificare se referă la mecanismele aleatorii de recompensă: a fost eliminată obligația ca furnizorul să aibă un sistem de verificare a vârstei utilizatorilor.

Și se încorporează elaborarea unui regulament privind interzicerea accesului la aceste mecanisme, care se va face în conformitate cu legislația europeană.

Alte aspecte

Proiectul prevede că centrele educaționale trebuie să aibă o reglementare expresă privind utilizarea dispozitivelor mobile și digitale în clasă, precum și în restul activităților și facilităților școlare.

Administrațiile sanitare vor trebui să revizuiască acțiunile de prevenire a tulburărilor de dependență și să elaboreze protocoale specifice de îngrijire pentru a include dependențele legate de utilizarea mediilor digitale.

În acest scop, se va promova coordonarea tuturor administrațiilor publice și a actorilor implicați, în special a serviciilor de asistență medicală primară, a asistenței medicale specializate pentru sănătatea mintală și comportamentele de dependență, a serviciilor sociale și educaționale.

Read in other languages

Про автора

Stefan este un comentator economic cu experiență în sectorul bancar și analiză financiară. Articolele sale se remarcă prin analiza profundă a proceselor economice din România și din lume. El poate explica concepte economice complexe într-un mod accesibil, ajutând cititorii să înțeleagă evenimentele economice curente.