În câteva cuvinte
Articolul explorează Hangzhou, China, ca un hub tehnologic emergent, comparabil cu Silicon Valley. Pune accent pe prezența DeepSeek, un concurent chinezesc pentru OpenAI, și pe ecosistemul antreprenorial vibrant alimentat de universități și sprijin guvernamental. Se evidențiază echilibrul dintre viața profesională și cea personală, inovația forțată de restricțiile externe și potențialul tehnologic al Chinei.
Un robot patrulater este scos pe ușa din spate a companiei pentru o demonstrație
56 de kilograme, aliaj de titan, un creier alimentat de inteligența artificială (IA) capabil să identifice terenul și să își adapteze mișcările. Este util pentru operațiuni de salvare, sarcini de securitate și logistică și sarcini de poliție. Creatura urcă trepte, se plimbă prin noroi, aleargă până la niște garduri vii. Vizitatorii fac fotografii. Mulți dintre ei sunt oameni de afaceri interesați să obțină un exemplar. Unul, a cărui companie intenționează să-l achiziționeze pentru a efectua sarcini de supraveghere într-un parc industrial, îi testează rezistența dându-i un șut puternic: robotul dă înapoi câțiva pași, dar nici măcar nu tresare. Scena are loc într-un parc de lângă un canal, iar unii localnici ― precum o femeie cu un cărucior pentru copii ― se opresc admirativ.
Acestea sunt genul de lucruri pe care le poți vedea în Hangzhou, un oraș cu aproape 12 milioane de locuitori de pe coasta de est a Chinei: noul Silicon Valley local. Orașul, din provincia Zhejiang, a câștigat importanță ca centru tehnologic de la apariția DeepSeek, IA-ul chinezesc al cărui model concurează de la egal la egal cu OpenAI, la un cost mult mai mic. DeepSeek este ADN pur din Hangzhou: fondatorul său, Liang Wenfeng, a absolvit Universitatea Zhejiang, care are campusul în oraș, și ani mai târziu, în 2023, și-a stabilit sediul aici. Impulsul techno-antreprenorial al Hangzhou-ului se simte din momentul în care ajungi la gară cu trenul glonț: un panou imens arată locația în parcarea didi (uber-ul chinezesc) pe care fiecare călător a comandat-o cu mobilul.
Aici au înflorit numeroși giganți tehnologici, precum Alibaba, conglomeratul de comerț electronic, sau compania de servicii de internet NetEase. Prezența lor a contribuit la crearea unui ecosistem cu abundență de tineri dedicați tehnologiei. Și acest lucru a promovat, la rândul său, nașterea unui nou val de companii locale, botezate în presa chineză drept Cei șase dragoni mici: start-up-uri promițătoare printre care se numără DeepSeek; studioul de jocuri video Game Science, creatorul de succes Black Myth: Wukong; interfața creier-mașină de la BrainCo și compania specializată în roboți patrulateri Deep Robotics, a cărei mașină tocmai a fost lovită cu piciorul în parc.
Deep Robotics are, pe lângă nume, o poveste foarte similară cu cea a DeepSeek. A fost fondată în 2017 tot de doi foști elevi ai Universității Zhejiang. Acum are aproape 200 de angajați. Și un număr de comenzi de roboți pe care nu le pot onora, potrivit lui Zhang Yatao, director de Vânzări în Străinătate al companiei. Nu dă cifra exactă. „Este confidențial”, spune el. „Pentru că avem o cooperare strânsă cu Guvernul”.
Zhang plasează campusul universitar printre motivele fundamentale pentru dezvoltarea orașului. „Fără asta, nu este posibil să faci înaltă tehnologie”. Îl compară cu ETH din Zürich (unde Einstein a fost student și a predat) și MIT din Boston. Alții îl aseamănă cu Stanford, pepiniera Silicon Valley. Universitatea, potrivit unor clasamente chinezești, este a treia din țară. Ocupa în 2023 locul al șaselea mondial în indicele instituțiilor de cercetare al revistei Nature. Se remarcă în carierele tehnologice. Și este cunoscută nu doar pentru cercetare, ci și pentru încurajarea punerii în practică a ideilor prin intermediul companiilor. La aceasta, adaugă Zhang, trebuie să adăugăm sprijinul administrațiilor. „La început este foarte greu: nu există beneficiu, nici birou, nici fabrică...”. Și în timp ce vorbește, în camera de demonstrații, câțiva dintre roboții săi se plimbă printre vizitatori.
Secretul, spune el, este algoritmul său de control al mișcării. „Înseamnă că poate detecta mediul. Recunoaște munți, scări, terenul”. Îi programezi o rutină, un circuit de la un punct A la un punct B, și de acolo se descurcă singur. Nu este greu să ne imaginăm războaie ale viitorului între automați similari. Poate că azile de bătrâni pe care să le umplem de bucurie cu mângâierile lor. Acest sediu, continuă Zhang, este închiriat de Guvernul local cu prețuri foarte mici în primii ani; primesc, de asemenea, ajutor pentru promovarea în străinătate, călătorind la târguri internaționale. Și orașul, conchide el, are un ritm de viață mai puțin stresant decât Beijing, Shanghai sau Shenzhen, un alt dintre vectorii tehnologici ai țării, unde costul vieții a explodat. Acest lucru este atractiv pentru tineri. „Este posibil să găsești un echilibru între muncă și viață”, spune el. „Și orașul este foarte frumos”.
Un ecran gigantic arată salutul dintre președintele chinez Xi Jinping și fondatorul DeepSeek, Liang Wenfeng, în timpul unei întâlniri din februarie.
Hangzhou este gigantic. Există zone pline de turiști, cu cartiere cu aspect antic și un lac de vis, și zone moderne cu turnuri de sticlă și oțel și tineri sorbind cafele. A fost ales anul trecut pe primul loc în indicele orașelor chineze cu cele mai bune performanțe al Milken Institute american. Raportul evidențiază evoluția sa, de la industria turistică, la transformarea într-un centru nevralgic al comerțului electronic, impulsionat de Grupul Alibaba, una dintre cele mai mari companii de comerț online din lume; citează, de asemenea, peisajul său industrial variat; investițiile „considerabile” în știință și tehnologie și „fluxul constant de talente de înaltă calitate” pe care îl oferă Universitatea. De la apariția DeepSeek, a devenit, de asemenea, destinația bloggerilor și a curioșilor. Unul dintre ei, care lansează o publicație despre tehnologie, se află în fața unei clădiri de birouri numită Galaxy International. Într-una dintre etaje se află sediul companiei de IA, dar agenții de securitate rămân fermi: „Nu acceptă vizita nimănui”. Așa că bloggerul, care admiră modelul tehnologic al orașului, își continuă drumul spre sediul Unitree, o altă companie de roboți umanoizi.
Fondatorul DeepSeek a acordat doar două interviuri înainte de cutremurul bursier pe care l-a provocat în ianuarie. Acum, este venerat printre guru-ii tehnologici din China. La mijlocul lunii februarie, a fost primit de președintele Xi Jinping, într-o întâlnire rară cu antreprenorii din sector. Liderul suprem le-a promis sprijin, dar le-a cerut și angajament patriotic. Pariul tehnologic al Chinei este marcat de sus. Beijing-ul percepe că în acest domeniu se desfășoară o bună parte din cursa de superputeri cu Statele Unite. Washington-ul a început încă din prima eră a lui Donald Trump să hărțuiască cu restricții tehnologice gigantul asiatic. DeepSeek a fost motiv de mândrie națională, în parte pentru că s-a dezvoltat în ciuda acestei presiuni externe. „Acolo unde există un blocaj, există un avans; acolo unde există represiune, există inovație”, a rezumat ministrul de Externe, Wang Yi, vineri, când a fost întrebat despre DeepSeek într-o apariție. Hangzhou este o parte centrală a strategiei autorităților comuniste: „Inovația este principala forță motrice a dezvoltării”, a încurajat prim-ministrul, Li Qiang, într-o vizită în localitate în decembrie.
„Este un oraș inovator și este bun pentru tineri”, rezumă Xiao Yuan, de 25 de ani, în timp ce se joacă cu bețișoarele printre carnea de pește într-un restaurant dintr-un cartier numit Future Sci-Tech City, care găzduiește numeroase companii printre parcuri cu nume precum „Three Dimensional Future Park”. Xiao Yuan nu este numele său real. Preferă să-l ascundă pentru că compania pentru care lucrează ― o tehnologie de prim rang, de acelea care au probleme cu Statele Unite ― nu-i permite să vorbească cu presa. Este matematician, expert în algoritmi și compania sa, cu sediul într-un alt oraș, are câteva mii de angajați în Hangzhou. El câștigă acum aproximativ 30.000 de yuani brut pe lună (3.800 de euro). Locuiește cu prietena sa nu foarte departe. Și conversația este interesantă: vorbește despre recunoașterea spațiilor tridimensionale prin laser, precum și despre următoarea revoluție industrială a IA. După masă, ghidează printre zgârie-nori. Și cu o cafea în mână comentează despre restricțiile americane: „Pe termen scurt, ele pot încetini dezvoltarea Chinei, dar pe termen lung nu este neapărat rău, deoarece poate forța China să facă inovații”.
