
În câteva cuvinte
Oamenii de știință dezvoltă o tehnologie inovatoare pentru producția cafelei din celule vegetale în bioreactoare, oferind o alternativă sustenabilă la metodele tradiționale de cultivare, afectate de creșterea prețurilor și probleme ecologice.
Cafeaua matinală, o parte esențială a rutinei zilnice pentru mulți, ar putea să nu mai fie preparată din boabe de cafea autentice în viitor.
Deși cafeaua face parte din cotidian pentru majoritatea populației (de exemplu, germanii beau în medie aproximativ 3,7 cești de cafea pe zi), creșterea prețurilor, problemele de mediu și condițiile de muncă precare în plantațiile de cafea diminuează plăcerea consumului.
O soluție posibilă: cafeaua produsă în bioreactoare. Aceasta ar fi obținută local, independent de vreme și într-un mod prietenos cu mediul, în tancuri de oțel inoxidabil. Succesul acestei inovații va depinde în primul rând de gust și preț.
Heiko Rischer, de la Centrul de Cercetare Tehnică VTT din Finlanda, lucrează intens la cafeaua din celule vegetale. Scopul său este de a crea gustul de cafea în laborator, complet fără boabe.
Cum funcționează: anumite arome care contribuie la notele de prăjire, aciditate sau amărăciune pot fi găsite și în celulele frunzelor. Odată identificate liniile celulare adecvate, acestea pot fi stimulate în mod specific pentru a produce aceste arome.
Celulele plutesc în soluții nutritive, cresc în tancuri de oțel inoxidabil și sunt cultivate sub condiții stricte de igienă – departe de pădurile tropicale și plantații, dar cu un potențial enorm pentru o producție durabilă.
În bioreactor, se poate controla ce arome și substanțe active produc celulele vegetale. Cercetătorii din echipa lui Heiko Rischer variază temperatura, pH-ul și aplică stimuli specifici – de exemplu, pentru a crește conținutul de cofeină.
După recoltare, masa celulară este uscată, prăjită și transformată în pulbere. Primele teste arată că atât culoarea, cât și gustul se aseamănă cu cafeaua reală, deși nu sunt încă perfecte.
Chahan Yeretzian, de la Universitatea de Științe Aplicate din Zurich, vede și el potențial, de exemplu prin prăjire mai țintită sau prin noi forme, cum ar fi pelete presate pentru prăjitorii convenționale. Chimistul a cercetat cafeaua de zeci de ani și, printre altele, a colaborat la dezvoltarea de cacao pe bază de celule și cu diverse start-up-uri.
„Ceea ce producem în laborator, se apropie destul de mult de cafeaua naturală din punct de vedere al gustului, dar nu sunt încă pe deplin mulțumit”, spune el. Băutura are încă o amărăciune prea mare, o aciditate prea mică și o senzație "pufoasă" pe limbă. Yeretzian crede că primul produs ar putea fi pe piață în doi ani, iar în patru ani ar putea atinge prețuri competitive.
Obstacole pentru cafeaua din bioreactor: deși mai multe companii fac cercetări, cafeaua pe bază de celule nu este încă aprobată. Procesele de aprobare sunt costisitoare și complexe; chiar și testele de gust în laborator necesită permisiuni. Costurile se ridică la milioane și încetinesc multe start-up-uri.
Rămâne deschisă întrebarea dacă clienții vor accepta cafeaua de laborator. Primele sondaje indică o deschidere în rândul tinerilor, pasionați de tehnologie, în special în Scandinavia. Decisiv va fi dacă o vor cumpăra din nou după prima degustare.
Argumentul central de vânzare rămâne sustenabilitatea: cafeaua din bioreactor ar putea proteja clima și resursele – mai ales dacă se utilizează energie electrică cu emisii scăzute de CO₂.
Rischer respinge criticile conform cărora aceasta ar pune în pericol micii fermieri, argumentând că aceștia sunt adesea deja la limita subzistenței. Cafeaua pe bază de celule ar putea, în viitor, să compenseze pierderile de recolte, spune Yeretzian. Pentru cunoscători, cafeaua convențională va continua să existe – piața este suficient de mare pentru ambele.