Mulți jură pe asta: exercițiile fizice matinale fără mic dejun ar trebui să accelereze arderea grăsimilor și să ajute la slăbire. Dar ce se află cu adevărat în spatele așa-numitului „antrenament pe stomacul gol”? Să vedem ce spune știința.

Fie că este vorba de „antrenament în post”, „cardio pe nemâncate” sau „antrenament pe stomacul gol” – se referă întotdeauna la același lucru: mișcare înainte ca organismul să primească hrană. Te trezești dimineața, îți pui pantofii de alergare și începi.

Faptul este că, înainte de un antrenament pe stomacul gol, ultima energie provine de la cina din ajun. Nivelul zahărului din sânge este scăzut, la fel și insulina. În schimb, crește hormonul glucagon, care stimulează ficatul să elibereze glucoză. Pentru a acoperi nevoia bruscă de energie, organismul mobilizează rezervele de grăsime.

Grăsimea ca și combustibil

Carbohidrații, care furnizează energie rapidă, sunt aproape inexistenți – așa că organismul recurge mai mult la grăsime. Se spune adesea: „Acum au mai rămas doar grăsimi”. Dar nu este chiar atât de simplu. Ficatul produce în continuare glucoză, în special pentru creier. Însă cantitatea relativă care este prezentă în organism se modifică. Și acest lucru ar putea fi relevant pentru întrebarea dacă antrenamentul pe stomacul gol facilitează slăbirea.

Studiile indică faptul că o masă înainte de sport încetinește arderea grăsimilor. Chiar și cantități mici de carbohidrați ar putea fi suficiente. Pe stomacul gol, în schimb, eliberarea grăsimilor în organism crește semnificativ.

Insulina acționează ca o frână

Încă din 1997, Jeffrey F. Horowitz a testat șase bărbați sportivi. Ei au pedalat câte o oră – o dată pe stomacul gol, o dată după aportul de zahăr. Rezultatul: insulina a acționat ca o frână, iar pe stomacul gol arderea grăsimilor a fost mai puternică.

Un studiu realizat de Alexandra Ferreira Vieira în 2015, publicat în „British Journal of Nutrition”, a evaluat 27 de studii cu 273 de participanți. Concluzia: antrenamentul pe stomacul gol crește într-adevăr arderea grăsimilor – însă doar cu câteva grame în plus.

Nu este o armă miraculoasă pentru slăbire

Dar ce înseamnă asta pentru cântar? Daniel Hackett și Amanda D. Hagstrom au analizat în 2017 cinci studii cu 96 de participanți. Aceștia au efectuat antrenamente de-a lungul mai multor săptămâni, unii pe stomacul gol, alții după mese. Rezultat: nicio diferență în ceea ce privește slăbirea sau compoziția corporală.

Un studiu realizat de Tae Woon Kim în 2015 a arătat valori crescute ale cortizolului la persoanele supraponderale după antrenamentul pe stomacul gol. Acest hormon de stres poate îngreuna descompunerea grăsimilor și chiar poate favoriza grăsimea abdominală.

Deficitul caloric rămâne decisiv

Cercetările sunt unanime: decisiv pentru slăbire este echilibrul energetic. Doar cine consumă în mod regulat mai mult decât ingerează pierde în greutate.

Nutriționiștii recomandă reducerea aportului caloric cu 10 până la 30 la sută – maxim 500 de kilocalorii pe zi, pentru a evita pierderea masei musculare. În cazul obezității, sunt posibile până la 1000 de kilocalorii mai puțin.

Deși în timpul antrenamentului pe stomacul gol corpul arde puțin mai multe grăsimi, efectul este minim. Prin urmare, se aplică următoarea regulă: fie că ești sătul sau pe stomacul gol – decisiv pentru pierderea pe termen lung a greutății este doar deficitul caloric.