Școala Vertus, situată în inima districtului Le Marais din Paris, este împânzită în aceste zile de afișe de protest.

Nu este singura. Majoritatea școlilor din același district, care cuprinde trei cartiere, protestează de săptămâni din cauza noii închideri de clase care se prevede pentru septembrie. Motivele demografice și urbanistice se amestecă în cocktailul dezmembrării publice cu un avans treptat și implacabil al modelului privat de educație. Rezultatul este o previziune de eliminare a 110 posturi de profesor, ceea ce se va traduce în aproximativ 180 de clase, deși Ministerul Educației a sugerat pentru acest ziar că ar putea fi mai multe. O cifră, în orice caz, care adaugă la un lung cumul – aproximativ 500 de clase – și care conduce la precarizarea legendarului sistem de educație francez: săli de clasă supraaglomerate unde, adesea, sunt grupați elevi de trei vârste diferite. Vechiul portret al școlii rurale, pe scurt, transplantat în inima capitalei celei de-a doua economii din zona euro.

Centrul Parisului, ca și al multor alte orașe mari, suferă de coroziunea turismului, gentrificare și un țesut social format din ce în ce mai mult dintr-un profil de locuitori în tranzit, așa-numiții expatriați: directori și angajați de rang înalt care își schimbă destinația internațională în mod regulat. Prețurile chiriilor, lipsa de locuințe și dispariția progresivă a comerțului tradițional sunt acum însoțite de închiderea constantă a claselor în școlile publice. În septembrie, în ciuda faptului că bugetul pentru Educație rămâne cea mai mare parte din conturile naționale (88,6 miliarde de euro), se prevede suprimarea a 470 de posturi de profesor la nivel național în învățământul primar, dintre care 110 vor reveni în Paris și o parte considerabilă în centrul său.

Afișe împotriva închiderii claselor în școala Saint-Martin din Paris. Louisa Ben pentru El Pais

Scăderea demografică afectează întreaga țară (43.000 de școli).

Dar școlile publice din Paris au pierdut 33.689 de elevi din 2010, potrivit rectoratului capitalei. Pentru începutul anului școlar 2025, previziunile indică o reducere de 3.200 de elevi. S-a promis menținerea unei rate de 20 de elevi pe clasă (media europeană este de 19). Dar socotelile nu ies. Parisul suferă în acest an o scădere demografică de 3% [aproximativ 1.500 de elevi], dar guvernul cere orașului un sfert din aceste posturi, explică directoarea Vertus, Laura Gédin, în biroul său. „Și în centru ni se cere să eliminăm 15 posturi de profesor, ceea ce se traduce prin 15 clase”, subliniază ea în biroul său. „Prima consecință a închiderii va fi creșterea numărului de elevi pe clasă și deteriorarea confortului lor. Avem elevi cu dizabilități, iar asta necesită, de asemenea, spațiu, mijloace pentru a-i ajuta. Previziunea mea este că, dacă se închide clasa cu care ne-au amenințat, vom avea clase de până la 30 de elevi [media franceză este de 20]”, continuă ea.

Ministerul Educației își justifică măsurile printr-o „scădere puternică a numărului de elevi”, de ordinul a 80.800 de studenți în învățământul primar public. „Lucrarea a început în toamnă, cu previziunile bugetare și luăm în considerare mulți parametri: efectivele, dacă mediul este mai mult sau mai puțin rural, contextul socioeconomic și o muncă de concertare care se traduce în final în fiecare an în deschideri și închideri de clase în funcție de evoluția demografică”, subliniază un purtător de cuvânt al Ministerului Educației, care reamintește că previziunea de închidere, înainte de numirea lui Elisabeth Borne ca ministru al Educației în ianuarie trecut, era de 4.000 de posturi. „Criteriile pentru închiderea claselor nu sunt fixe la nivel național. Este o analiză foarte detaliată care se dezvoltă la nivel local. Se observă evoluția efectivelor, traiectoria studenților și, de asemenea, diversitatea școlilor”, subliniază acest purtător de cuvânt, care recunoaște că Parisul este afectat în mod special de această problemă.

Laura Gédin directoarea școlii Vertus din Paris, în biroul său. Louisa Ben pentru El Pais

Asociația Primarilor din Franța a regretat „decizii drastice fără consultarea cu reprezentanții locali”, solicitând „dezbateri și un plan multianual care să permită anticiparea pe termen lung pentru a evita închiderile bruște de la un an la altul”. Dar dublul nivel este deja o realitate foarte răspândită în Paris. Școli precum Saint Martin sau Turenne, în al treilea district, se află din nou în obiectivul acestei reduceri. La Vertus, dacă se îndeplinește amenințarea cu închiderea, nu va mai exista nicio clasă de nivel simplu. „Acest model poate fi gestionat cu 20 sau 22 de elevi pe clasă. În timp ce predai unora, alții își fac munca în mod autonom. Poate avea aspecte pozitive. Dar dacă se întâmplă, așa cum s-ar întâmpla aici, că ajungem la triplu nivel, este foarte complicat”, regretă Gédin. „În mediul rural există clase unice, desigur. Dar profesorii sunt instruiți pentru acest tip de educație. La Paris nu există. Dublul nivel poate fi interesant, dar dacă profesorul l-a ales și are elevi cu capacitatea de a face asta. Dacă se închid clasele, nu se vor mai redeschide. Și oamenii vor pleca din ce în ce mai mult. Asta, sau vor trece la școala privată, așa cum se întâmplă deja”, dezvăluie.

Mai mult învățământ privat

Avansul învățământului privat în Paris, anterior rezidual, este de neoprit. Proporția elevilor din clasa a șasea – anul anterior bacalaureatului – școlarizați în învățământul subvenționat, care este, de asemenea, finanțat cu bani publici și nu suferă restricțiile bugetului, a crescut considerabil din 2020: de la 35% la 38,6% în trei ani, când se menținuse relativ stabil din 2005. Peste jumătate din elevii care vor intra la pre-bac (14 ani) în capitală vor fi înscriși în învățământul privat subvenționat în zece ani, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii Școlii de Economie din Paris Julien Grenet și Pauline Charousset și care a fost citat de Le Monde. O evoluție care ar accentua divergența socială dintre educația publică și privată. În 2023, 55% dintre elevii de clasa a șasea proveniți din clase sociale foarte favorizate erau deja în învățământul privat subvenționat; în 2034 ar fi 7%, reprezentând astfel aproape 90% dintre elevii de clasa a șasea din sectorul privat. În schimb, doar între 6% și 7% dintre elevii defavorizați ar fi școlarizați în acest sector, aceeași proporție ca în prezent.

Afișe împotriva închiderii claselor în școala Vertus din Paris. Louisa Ben pentru El Pais

Dezechilibrul dintre educația publică (peste 40% dintre elevi participă la cursuri multi-nivel, potrivit ministerului) și privată se datorează în principal scăderii demografice considerabile pe care o experimentează capitala și care, în absența unei acțiuni ministeriale până acum, nu afectează în aceeași proporție ambele sectoare. În 2023, s-au înregistrat 21.700 de nașteri la Paris, adică cu 10.000 mai puține decât în 2010. Această scădere se reflectă ani mai târziu în centrele educaționale și afectează în principal educația publică. Școlile pariziene au înregistrat o scădere de aproape un sfert din elevii de clasa întâi primară din 2016, în timp ce în școlile private subvenționate scăderea a fost de doar 4,5%.

Martin Raffet, președintele Federației Asociațiilor de Părinți, reamintește că „la Paris, de trei ani, se închid doar școlile publice”. „În cele private, în schimb, se mențin stabile mijloacele de finanțare și efectivele. Astfel se creează o educație cu două viteze: publică pentru cartierele populare și privată pentru clasele mijlocii superioare și elevii buni. Este o segregare socio-școlară. Nu există nicio justificare pentru asta. Dacă cea privată nu ar fi atât de subvenționată, toți elevii ei ar putea fi primiți în cea publică”, denunță el, observând în același timp chestiunea ca o strategie politică.