Europa se pregătește pentru război

Proiectul european, fondat în a doua jumătate a unui secol XX turbulent pentru a garanta pacea pe continent, se pregătește acum pentru război în primul sfert exploziv al secolului XXI. Securitatea și apărarea, concepte care păreau lipsite de conținut în politica comunitară din ultimele decenii, străbat acum întreaga agendă, politicile, planurile bugetare și dezbaterile de la Bruxelles. Transformarea ordinii mondiale impulsionează efortul de a flexibiliza, agiliza și simplifica greoaia mașinărie europeană. Pregătirea pentru provocările geo-strategice urgente cu care se confruntă Europa este una frenetică în capitala europeană.

„Era dividendelor păcii a rămas în urmă”, a insistat săptămâna aceasta președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cu bugetul care a servit la construirea a sute de mii de kilometri de drumuri în Europa se vor plăti lucrări pentru ca aceste infrastructuri să reziste la trecerea tancurilor și a altor vehicule militare. Este semnul vremurilor. „Vom examina toate politicile noastre din punct de vedere al securității. Vom planifica scenarii pe care sperăm că nu se vor produce niciodată, dar nu ne putem asuma riscul de a fi prost pregătiți”, a avertizat șefa Executivului comunitar când a expus orientările sale politice pentru acest mandat în fața Parlamentului European. „Riscurile sunt reale, responsabilitățile serioase”, a subliniat ea. De atunci, totul s-a precipitat și mai mult.

Senzația de urgență este permanentă de luni de zile. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cu decizii impulsive și o serioasă detașare față de relațiile transatlantice, a sporit și mai mult incertitudinea. Uniunea Europeană caută să-și garanteze un loc și să-și asigure autonomia într-o nouă ordine mondială aflată în plină redefinire. „Dacă nu dăm formă acestei ordini – atât în regiunea noastră, cât și dincolo de ea – vom fi receptori pasivi ai acestei perioade de competiție între state, cu toate consecințele negative care ar putea decurge, inclusiv posibilitatea reală a unui război la scară largă. Istoria nu ne va ierta dacă nu acționăm”, avertizează Cartea albă privind apărarea europeană, care a fost prezentată miercuri la Bruxelles.

În capitala europeană, unii spun că se pare că Comisia s-a transformat într-un Minister al Apărării. Geopolitica și securitatea impregnează totul, după cum a constatat un grup de jurnaliști de la ziare spaniole, printre care Джерело новини, invitați de Comisie într-o călătorie de studiu săptămâna aceasta. Amintind de crize precum pandemia de Covid-19, dar apărarea și securitatea au vocația de a rămâne. Nu doar în fața pericolelor militare. UE vrea și securitate economică, climatică, energetică.

Agenda acestor zile este elocventă: Cartea albă care definește amenințările cu care se confruntă UE, completează ReARM Europe (rearmarea Europei), cel mai ambițios plan de până acum pentru a consolida armatele europene și industria de apărare, prezentat în urmă cu două săptămâni. Săptămâna se încheie cu reuniunea Consiliului European, cu sprijinul pentru Ucraina și apărarea europeană ca puncte forte pe agendă.

Cartea albă este un apel la acțiune urgentă: „Restul lumii este cufundat într-o cursă către modernizarea militară și avantajul tehnologic și economic. Această cursă se intensifică, iar Europa încă trebuie să dea un răspuns pe deplin coerent pentru a face față gravității momentului actual”. Rusia este cea mai mare amenințare pentru Uniune, iar războiul din Ucraina va determina viitorul Europei, spune documentul. China, al doilea cel mai mare investitor în apărare din lume și partener comercial al UE, îngrijorează din cauza capacității sale de destabilizare și a ambițiilor sale cu Taiwanul. Tensiunile din Orientul Mijlociu nu doar că îngrijorează din punct de vedere al securității, ci și din punct de vedere economic.

În catalogul de pericole care pândesc UE, se numără și amenințările hibride, cum ar fi atacurile cibernetice, actele de sabotaj sau campaniile de dezinformare. Europa trebuie să țină cont, de asemenea, că concurenții săi fac investiții mari în tehnologii critice pentru creșterea economică și militară, cum ar fi Inteligența Artificială, robotica, cuantica, biotehnologia sau hipersonica. Armatele europene au nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană, de artilerie, muniție și rachete și drone. De asemenea, în domeniul cibernetic și electronic și în spațiu. Mobilitatea militară, depozitarea și consolidarea frontierelor exterioare sunt prioritare pentru a se pregăti pentru cele mai grave scenarii posibile.

Comisia vede securitatea și prosperitatea ca două fețe ale aceleiași monede. În discursul său pentru primele 100 de zile de mandat, Von der Leyen a spus pe 9 martie că „potențialul economic și inovator al Europei este un activ pentru securitatea sa. Și invers, eforturile europene în materie de apărare pot da un impuls enorm unei piețe unice mai competitive pe termen mediu și lung”. Programele de promovare a cercetării, dezvoltării și inovării (C+D+I) urmăresc să reducă decalajul tehnologic care îngreunează capacitățile geo-strategice ale Uniunii. Inovarea a trecut pe primul plan în politica europeană, după ani de scădere a productivității în comparație cu Statele Unite. Cu raportul Draghi ca ghid care atrage simpatii în centrul politic european, Executivul european își propune să reducă dependențele tehnologice și de materii prime excesive ale Europei și să se îndrepte către autonomia strategică europeană.

Flexibilitate și simplificare

Uniunea Europeană, conștientă de situația sa de vulnerabilitate și dezavantaj, rupe tabuurile și caută formule pentru a construi o arhitectură de securitate care să reziste oricărui scenariu, chiar și celor până acum inimaginabile, „cum ar fi o agresiune armată”, potrivit cărții albe. Bugetul european rigid caută spațiu pentru a putea răspunde cu mai multă flexibilitate la crize. Simplificarea a devenit, de asemenea, o mantră. Ideea este ca în următorul cadru financiar multianual, care începe în 2028, să se cheltuie într-un mod mai eficient și mai simplu, concentrându-se pe sectoare și tehnologii strategice.

Bruxelles-ul, antrenat cu fondurile de redresare Next Generation, care au servit pentru a face față pandemiei și crizei energetice derivate din războiul din Ucraina, își propune acum să sară peste noile reguli fiscale ale Uniunii în primul an de aplicare. Este unul dintre pilonii planului ReArm: posibilitatea de a activa clauza de salvare pentru a cheltui în apărare cu până la 1,5% mai mult din PIB – în afara plafonului de deficit de 3% – fără a fi penalizați.

Executivul comunitar speră să impulsioneze cu 800.000 de milioane de euro cheltuielile statelor membre dincolo de 2% angajat cu NATO, un prag care va rămâne depășit la summitul din iunie. Sunt 650.000 de milioane pe care le pot cheltui cei Douăzeci și șapte prin această flexibilitate în regulile de cheltuieli și 150.000 prin împrumuturi în condiții avantajoase, cu procese de achiziție accelerate și simplificate și scutiri de TVA. În schimb, Comisia pune unele condiții pentru a se asigura că se cumpără mai mult și mai bine, dar și mai european, cum ar fi ca cel puțin 65% din produsele militare mai simple – muniție, drone, cibernetice – să fie europene. În cazul sistemelor mai complexe, cum ar fi apărările antiaeriene, cere ca autoritatea de proiectare să fie europeană, pentru a nu pierde controlul asupra utilizării sale.

Planul urmărește să reducă dependența de Statele Unite, care trebuie să autorizeze utilizarea armamentului pe care îl vinde. Urmărește să agrege cererea și ca statele membre să obțină astfel prețuri și termene de livrare mai bune. În cursa contra cronometru pentru a se reînarma de urgență, alte elemente care îngreunează capacitatea de descurajare a UE, cum ar fi fragmentarea și duplicările, rămân, cu toate acestea, deoparte. Comisia este conștientă de faptul că sunt necesare mult mai multe măsuri și lucrează deja la un pachet legislativ omnibus, pe lângă o Strategie de Pregătire a Uniunii, pe care o va prezenta în următoarele luni.