Statele Unite și Israelul explorează posibilitatea expulzării palestinienilor din Gaza în țări africane

Statele Unite și Israelul explorează posibilitatea ca trei țări africane (Sudan, Somalia și autoproclamata republică Somaliland) să accepte pe teritoriile lor cetățeni palestinieni pe care președintele Donald Trump și premierul Benjamin Netanyahu propun să-i expulzeze din Gaza, conform informațiilor exclusive ale agenției Associated Press, care citează surse oficiale din cele două administrații. Propunerea vine după refuzul Egiptului și Iordaniei de a primi sute de mii de palestinieni deportați din Fâșie (în enclavă trăiesc 2,3 milioane de oameni).

În paralel, Qatar continuă să găzduiască negocierile pentru a avansa în direcția încetării focului în Gaza. Hamas acceptă propunerea mediatorilor de a elibera cinci ostatici —unul viu și patru decedați— cu dublă cetățenie americano-israeliană. Netanyahu a criticat mișcarea islamistă și nu-și va reuni echipa până sâmbătă seara târziu pentru a anunța dacă acceptă sau nu.

Propunerea de relocare în Africa și lipsa de detalii

Această propunere de a trimite locuitorii Gazei din Fâșie în Africa nu detaliază cum s-ar realiza acest lucru. Nici măcar nu a primit sprijinul celor vizați, care, în unele cazuri, au închis și ei ușa planului. Argumentul folosit de Trump —și pe care Israelul îl deghizează sub eufemismul de emigrare voluntară— este că Gaza nu este un loc locuibil după 17 luni de război și, prin urmare, locuitorii săi au nevoie de un loc mai bun pentru a trăi, un "loc frumos", a sugerat el. Dar cele trei locații în care se încearcă acum deportarea lor, după distrugerile cauzate de bombardamentele trupelor de ocupație israeliene în enclava palestiniană, se află într-o regiune, Cornul Africii, dominată de sărăcie și violență.

Reacțiile țărilor africane

În orice caz, oficialii din Sudan au respins propunerea, iar cei din Somalia și Somaliland au declarat că nu sunt la curent, conform Associated Press. Câteva ore mai târziu, ministrul de Externe al acestei regiuni separate de facto, dar fără recunoaștere legală, a negat că ar fi implicați în noua inițiativă. "Nu am primit o astfel de propunere și nu există discuții cu nimeni în legătură cu palestinienii", a declarat Abdirahman Dahir Adan pentru agenția Reuters.

Contextul Acordurilor Abraham și situația din Sudan

Războiul civil a împotmolit drumul Sudanului ca unul dintre cei patru semnatari, alături de Bahrain, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Maroc, ai așa-numitelor Acorduri Abraham, prin care Washingtonul încearcă din 2020, sub patronajul lui Trump, ca țările arabe să stabilească relații cu Israelul. Khartoum a făcut-o în schimbul eliminării de pe lista statelor care sprijină terorismul și ridicării sancțiunilor. Administrația președintelui Joe Biden, predecesorul lui Trump, a acuzat de genocid miliția Forțelor de Sprijin Rapid (RSF), aflată în conflict cu armata. Actuala ofertă făcută Sudanului de a primi palestinieni ar putea deschide o nouă cale în relațiile cu SUA și Israel și s-ar putea concretiza în ajutoare pentru guvern pentru a face față acestor rebeli.

Somalia, Somaliland și contextul regional

Somalia este în mod tradițional un aliat ferm al cauzei palestiniene. Prin urmare, Sambu Chepkorir, avocat și cercetător al conflictelor din Nairobi (Kenya), subliniază că este greu de înțeles de ce această țară ar dori să găzduiască expulzații din Gaza, explică el pentru Associated Press. În ceea ce privește Somaliland, un teritoriu cu aproximativ patru milioane de locuitori fără recunoaștere internațională, ar putea accepta să negocieze sosirea gazanilor în schimbul recunoașterii pe scena internațională, potrivit unui oficial consultat de aceeași agenție de știri. Autoproclamata republică este situată, de asemenea, în strategicul Golf Aden, de unde, de cealaltă parte, rebelii Houthi din Yemen continuă să reprezinte o amenințare pentru Israel și pentru navele care intră în Marea Roșie spre Canalul Suez și care reprezintă aproximativ 15% din comerțul mondial.

Respingerea internațională a planului

Ideea de a curăța Gaza de populația sa autohtonă este văzută ca ilegală, imorală și irealizabilă de comunitatea internațională și de diferitele facțiuni palestiniene. Se potrivește, totuși, foarte bine cu dorința mediului ultranaționalist al coaliției care îl susține pe Netanyahu la putere și care propune golirea Gazei și recolonizarea ei cu evrei. Mutarea forțată a populației, ceva ce armata Israelului a impus sutelor de mii de palestinieni pe parcursul conflictului în interiorul Fâșiei, reprezintă o crimă de război, după cum au denunțat diferite grupuri pentru drepturile omului.

Negocierile de încetare a focului și oferta Hamas

Calea africană a planului Trump pentru Gaza a ieșit la iveală pentru prima dată vineri, în timp ce încetarea focului în Fâșie șchioapătă după mai bine de două săptămâni fără a se efectua schimburi de ostatici pentru prizonieri palestinieni. Hamas s-a arătat vineri dispus să-l elibereze pe militarul israelian Edan Alexander, care are și cetățenie americană, împreună cu rămășițele altor patru captivi, de asemenea, cu această dublă cetățenie: soldații Itay Chen și Omer Neutra și cuplul format din Judith Weinstein, în vârstă de 70 de ani, și Gadi Haggai, în vârstă de 73 de ani. Toți și-au pierdut viața —iar corpurile lor au fost duse în Gaza— în timpul masacrului condus de Hamas pe 7 octombrie 2023, în care au fost ucise aproximativ 1.200 de persoane și răpite aproximativ 250.

Predarea militarului israelian și a rămășițelor celor patru captivi este răspunsul, potrivit unui comunicat al grupării islamiste palestiniene, la propunerea mediatorilor (Qatar, Egipt și Statele Unite) de a avansa pe calea încheierii conflictului în contactele pe care le mențin delegațiile deplasate la Doha, capitala Qatarului. Hamas insistă că obiectivul său este ca Israelul să reia foaia de parcurs convenită, care prevedea trecerea la a doua etapă a încetării focului la începutul lunii martie. Pentru trimisul american Steve Witkoff, care pivotează între conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, eliberarea lui Alexander, în vârstă de 21 de ani, reprezintă o "prioritate maximă". În cadrul contactelor care se desfășoară, o delegație americană s-a întâlnit în ultimele zile cu membri ai Hamas.

Răspunsul israelian și reacțiile interne

Răspunsul israelian nu a întârziat să apară. Prim-ministrul critică Hamas, dar nu respinge oferta de vineri. "Hamas rămâne ferm în refuzul său și nu a cedat niciun milimetru", denunță Netanyahu printr-un comunicat în care îi acuză pe islamiști de "manipulare și război psihologic" împotriva familiilor ostaticilor. Prim-ministrul, totuși, nu a convocat o reuniune până sâmbătă după-amiază. În cadrul acesteia se vor "decide măsurile necesare pentru eliberarea ostaticilor" și atingerea tuturor "obiectivelor de război", adaugă textul, odată ce delegația statului evreu se va întoarce din Qatar.

Pe străzile israeliene, opțiunea războiului nu prevalează în mod clar asupra celei de a conveni cu Hamas eliberarea ostaticilor din Gaza, potrivit ultimului sondaj publicat vineri de ziarul Maariv. 53% dintre alegătorii favorabili coaliției lui Netanyahu susțin ca Israelul să reia războiul în Gaza înaintea negocierilor pentru a-i aduce înapoi pe ostatici. Din partea opoziției, 82% dintre cetățenii favorabili altor forțe politice preferă să se acorde prioritate întoarcerii acasă a captivilor care au rămas în Gaza, un total de 59, dintre care doar 24 ar fi în viață.

Forumul care reunește majoritatea familiilor ostaticilor, contrar reluării atacurilor asupra Gazei, a salutat oferta Hamas și critică imobilismul lui Netanyahu, în timp ce continuă să iasă în stradă cu demonstrații și proteste constante pentru a face presiuni pe calea negocierilor. "Familiile ostaticilor își cer scuze pentru deranjul din Shabat, [sărbătoare religioasă de sfârșit de săptămână între vineri și sâmbătă], dar cei dragi nouă nu au timp să mai aștepte!", avertizează ei într-o plângere directă adresată prim-ministrului.