Lupta este în toi. De o parte, Administrația americană a lui Donald Trump, hotărâtă să demonstreze alegătorilor o politică dură privind imigrația și deportările. O Administrație care susține utilizarea unei legi din secolul al XVII-lea, concepută pentru timpuri de război, pentru a expulza aproape 300 de venezueleni într-o închisoare din El Salvador, fără niciun fel de proces judiciar, în ciuda ordinului contrar al unui judecător. Administrația deportă sau refuză intrarea străinilor cu permis de ședere și care nu au fost acuzați de nicio infracțiune. De cealaltă parte, instanțele blochează aceste acțiuni. Guvernul se baricadează în pozițiile sale, iar judecătorii insistă să ceară explicații, într-o confruntare care ar putea ajunge până la Curtea Supremă.

Dezbaterea s-a concentrat luni pe întrebarea dacă Casa Albă a nesocotit ordinul judecătorului districtual James Boasberg, din circuitul Washington, care interzicea deportarea celor 238 de venezueleni, pe care Administrația republicană îi acuză că ar fi membri ai organizației criminale Tren de Aragua. Instrucțiunea magistratului includea întoarcerea avioanelor care îi transportau, chiar dacă acestea decolaseră și erau în plin zbor. Însă aeronavele nu s-au întors și au aterizat în El Salvador. Președintele El Salvadorului, Nayib Bukele, aliat al Administrației Trump, părea să-l ia în derâdere pe judecător printr-un mesaj pe rețelele sociale în care scria în engleză „oops, prea târziu” și includea un emoticon care râde.

Casa Albă s-a unit pentru a asigura că a acționat corect și că nu a nesocotit ordinul judecătoresc. Avioanele survolau deja apele internaționale când a sosit instrucțiunea, prin urmare, instanțele "nu aveau jurisdicție" în acest caz, susține aceasta. Boasberg, la rândul său, a programat o audiere chiar luni, la ora locală 17:00 (22:00, ora Spaniei peninsulare) cu privire la acest caz și a ordonat Guvernului să furnizeze informații detaliate despre orele zborurilor, inclusiv dacă decolarea a avut loc după ce el a emis ordinul. Judecătorul a luat această măsură după ce Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (ACLU) și alte organizații de apărare a drepturilor civile au prezentat pe timpul nopții un memoriu prin care solicitau Casei Albe să furnizeze date detaliate.

Avocații Departamentului de Justiție au intensificat și mai mult luni confruntarea Guvernului cu judecătorii, susținând că instrucțiunile orale pronunțate de Boasberg "nu puteau fi puse în aplicare". O parte a disputei se concentrează pe faptul că au existat două versiuni ale ordinului. Verbal, în jurul orei 18:48 sâmbătă, judecătorul a interzis zborurile și a precizat că acestea ar trebui să se întoarcă imediat dacă se aflau deja în aer. Instrucțiunea scrisă, care nu conținea această precizare, a fost publicată la ora 19:26. Datele din aplicațiile dedicate urmăririi zborurilor indică faptul că au aterizat în Honduras la ora 19:37 și de acolo au continuat spre El Salvador. Casa Albă se referă în permanență la faptul că "acțiunile Administrației nu sunt în conflict cu ordinul scris", iar avioanele au decolat înainte ca acest document să fi fost publicat. Luni, într-o conferință de presă, purtătoarea de cuvânt a reședinței prezidențiale, Karoline Leavitt, a pus la îndoială faptul că ordinul verbal ar avea aceeași greutate legală ca instrucțiunea scrisă. "Ordinul, care nu are o bază legitimă, a fost emis după ce teroriștii străini din Tren de Aragua părăsiseră deja teritoriul SUA", a subliniat anterior Leavitt.

Avocații Departamentului de Justiție merg în aceeași direcție. În argumentele scrise pe care le-au prezentat înainte de începerea audierii convocate de judecătorul Boasberg, aceștia susțin că "o directivă orală nu poate fi pusă în aplicare ca un ordin scris". "Ordinele scrise sunt fundamentale, deoarece clarifică limitele comportamentului permis", adaugă aceștia. Faptul că în acest caz documentul scris nu includea ordinul expres al întoarcerii avioanelor "putea reprezenta o judecată mai bine gândită a instanței cu privire la exercitarea adecvată a puterilor sale", subliniază aceștia. "În conformitate cu practica legală stabilită, a prevalat ordinul mai restrictiv". Experții juridici insistă că momentul în care au decolat avioanele este irelevant pentru obligația de a respecta ordinul judecătoresc. "Jurisdicția unei instanțe federale nu se termină la marginea mării", a scris profesorul de drept de la Universitatea Georgetown, Steve Vladeck, pe rețeaua socială Bluesky. "Întrebarea este dacă pârâții sunt supuși ordinului judecătoresc, nu unde are loc comportamentul împotriva căruia se depune plângerea".

În declarații acordate postului de televiziune conservator Fox News, responsabilul Casei Albe pentru frontieră, Tom Homan, a asigurat că Guvernul va continua cu deportările, expulzările sumare și utilizarea legii privind Inamicii Străini din 1798. Această normă, concepută pentru timpuri de război, acordă președintelui puteri extraordinare de a expulza persoane care nu sunt cetățeni și care datorează loialitate unor puteri străine, în cazuri de conflict sau invazie din partea unei țări inamice. A fost invocată de-a lungul istoriei doar în trei ocazii: în războiul din 1812 împotriva Regatului Unit, în Primul Război Mondial împotriva cetățenilor austro-ungari și în cel de-al Doilea Război Mondial pentru a interna persoane de origine japoneză, germană sau italiană în lagăre de prizonieri. "Nu ne vom opri", a susținut Homan. "Nu-mi pasă ce cred judecătorii, nu-mi pasă ce crede dreapta. Mergem înainte".

"Acești oameni sunt teroriști străini", a susținut Leavitt, la rândul său. "Sunt monștri oribili, violatori, ucigași, prădători care nu au dreptul să fie în această țară și trebuie să dea socoteală". Duminică, purtătoarea de cuvânt a declarat deja într-un comunicat că "un singur judecător dintr-un singur oraș nu poate controla mișcările unui avion... plin de teroriști străini expulzați fizic de pe teritoriul american".

Încăpățânarea Casei Albe într-o poziție extrem de populară în rândul susținătorilor săi, în detrimentul procedurilor legale și al confruntării cu judecătorii, poate declanșa o escaladare a sfidării de către Administrația Trump a sistemului american de separare a puterilor și de control judiciar. De la venirea sa la putere, în urmă cu aproape două luni, reprezentanții Guvernului și simpatizanții săi s-au plâns în repetate rânduri de deciziile judecătorești care le blochează cele mai controversate acțiuni, de la concedierile angajaților federali la anularea dreptului la cetățenie prin naștere.

"Începem o adevărată criză constituțională", a asigurat pe rețeaua socială X avocatul expert în probleme de securitate națională Mark Said.

În declarațiile sale către presă la bordul avionului Air Force One, duminică seară, Trump a asigurat că expulzarea celor 238 de venezueleni în închisorile salvadoriene se datorează unei situații "mai periculoase decât un război", o invazie a "oamenilor răi".

Cazul venezuelenilor deportați în El Salvador nu este singurul care amenință să genereze o luptă acerbă în instanțe cu privire la politica migratorie americană. Profesoara Rasha Alawieh de la Universitatea Brown, de naționalitate libaneză și în vârstă de 34 de ani, stabilită în Statele Unite cu o viză de muncă, a călătorit în țara sa de origine pentru a-și vizita familia. La întoarcere, i s-a interzis intrarea pe teritoriul american și a fost deportată în Liban via Paris. Judecătorul responsabil de cazul său din Boston a suspendat în ultimul moment o audiere pentru a examina detaliile situației, după ce mai mulți avocați ai specialistei în transplant de rinichi s-au retras din proces. Mass-media americană relatează că, potrivit Departamentului de Securitate Internă, Alawieh avea în telefonul său fotografii ale liderilor grupării radicale islamiste libaneze Hezbollah. Consiliul pentru Relații Arabe-Americane (CAIR) denunță faptul că medicul a fost "deportat ilegal". "Deportarea imigranților legali precum doctorița Alawieh fără niciun motiv subminează statul de drept și întărește suspiciunile că sistemul nostru de imigrație devine o instituție antimusulmană, adeptă a supremației albilor, care încearcă să expulzeze și să respingă cât mai mulți musulmani și oameni din minorități", susține CAIR.

Săptămâna trecută, Serviciul de Imigrare și Control Vamal (ICE) a arestat în New Jersey și a transferat la unul dintre centrele sale de detenție un student de origine palestiniană, Mahmoud Khalil, rezident permanent american și căsătorit cu o cetățeană americană. Departamentul de Stat i-a anulat permisul de ședere, acuzându-l că ar fi simpatizant al grupării radicale palestiniene Hamas, după ce Khalil participase la manifestațiile pro-palestiniene din universitatea sa, Columbia. Avocații săi amintesc că studentul nu a fost acuzat de nicio infracțiune și denunță faptul că se încalcă dreptul clientului lor la libertatea de exprimare. La aceste cazuri se adaugă acuzațiile lui Astrid Senior, o femeie care a denunțat în acest weekend că fiul său, Fabian Schmidt, de naționalitate germană și cu permis de ședere american, a fost dezbrăcat și "interogat violent" la sosirea sa, tot în Boston, la întoarcerea din Luxemburg. Biroul Vamal și de Protecție a Frontierelor neagă aceste acuzații.