În câteva cuvinte
Bettina, 67 de ani, și-a pierdut custodia nepotului după ce a raportat violența din partea tatălui copilului și acum luptă pentru revizuirea deciziilor judecătorești bazate pe concepte "neștiințifice", solicitând ministrului justiției să intervină.
Bettina, în vârstă de 67 de ani, și-a pierdut nepotul după ce a depus plângere pentru agresiune fizică împotriva tatălui copilului și a bunicului patern. Femeia susține că a cheltuit toate economiile sale de pensie în acest proces legal, dar ar face-o din nou pentru a-și proteja nepotul, pe care l-a crescut de când abia putea merge.
Incidentul a avut loc în timpul predării copilului pentru weekend. Bettina afirmă că tatăl copilului a lovit-o în prezența nepotului, iar bunicul patern a strangulat-o și a împins-o de ușă. Strigătele copilului au atras vecinii. După atac, Bettina a depus imediat plângere, fiind într-o stare fizică și emoțională extrem de proastă.
Însă, în loc să investigheze incidentul și să-l verifice pe tată, autoritățile s-au concentrat pe Bettina. I s-a cerut să participe la o evaluare psihologică familială, care implica să stea în aceeași cameră cu agresorii la opt săptămâni după incident. Din cauza unui atac de panică, Bettina nu a putut participa, ceea ce, în opinia ei, a fost decisiv pentru pierderea custodiei.
La doar trei luni după agresiune, Bettina a fost obligată să-și predea nepotul. Motivul invocat a fost "intoleranța de atașament" și acuzațiile că "influențează copilul" și "împiedică contactul cu tatăl". Bettina nu a fost audiată în instanță; i s-a comunicat doar telefonic că nepotul va fi plasat într-un grup de locuințe, iar apoi la tatăl său – exact locul de unde, spune ea, provenea violența.
Bettina continuă să lupte pentru a-și vedea nepotul, dar contactele sunt constant restricționate. Acum nepotul are 14 ani, iar Bettina nu l-a mai văzut de trei ani, iar mama sa din primăvara anului 2019. Ea subliniază că situația ei nu este un caz izolat. Multe femei care raportează violența domestică se confruntă cu aceeași situație, fiind acuzate și private de copii sub pretextul "intoleranței de atașament" sau al "sindromului de înstrăinare parentală" (PAS).
Bettina subliniază că, în 2023, Curtea Constituțională Federală a Germaniei a declarat "intoleranța de atașament" și PAS drept construcții "neștiințifice" și nu un standard legal valid. Cu toate acestea, aceste concepte continuă să fie aplicate în practică judiciară.
Potrivit acesteia, autoritățile adesea consideră că femeile de succes nu pot fi victime ale violenței și folosesc plângerile privind violența domestică împotriva lor. Ea îi cere ministrului Justiției, Hubig, să revizuiască toate deciziile bazate pe PAS și "intoleranța de atașament" pentru a preveni ascunderea și încurajarea violenței împotriva femeilor și copiilor de către autoritățile de asistență socială și instanțe.