
În câteva cuvinte
Articolul analizează tensiunile politice din Spania cu privire la reînarmarea Europei, în contextul amenințărilor lui Donald Trump și a războiului din Ucraina. Se discută despre pozițiile partidelor politice spaniole, cu accent pe disensiunile dintre PP și PSOE și reticențele partenerilor de stânga în privința creșterii cheltuielilor militare. Se concluzionează că un acord între partide pare improbabil, dar se anticipează că UE va trebui să ia decizii suplimentare pe această temă.
Europa caută unitate în fața lui Vladimir Putin și Donald Trump
Cu excepția Ungariei, pare să găsească un anumit consens în jurul reînarmării europene. Cu toate acestea, în politica spaniolă, noua situație internațională nu a avut încă un impact deplin. Tensiunile politice interne domină atmosfera dinaintea rundei de întâlniri pe care Pedro Sánchez le-a organizat la Palatul Moncloa cu diferiții lideri de partid pentru a evalua situația creată de amenințările lui Trump de a retrage scutul militar al SUA care a protejat Europa de la al Doilea Război Mondial și de decizia Consiliului European de săptămâna trecută de a reînarma UE cu un plan de 800 de miliarde de euro.
Tensiuni politice în Spania
Deși la Bruxelles există un anumit consens între social-democrați și PPE, care domină majoritatea guvernelor, în Spania, prima întâlnire din această rundă, cea dintre Sánchez și liderul opoziției, Alberto Núñez Feijóo, este precedată de o atmosferă toxică între cele două partide mari, cu o sesiune de control în Congres deosebit de acră și cu un efort evident din partea ambelor de a arăta distanță. Nici Feijóo nu pare dispus să sprijine Executivul, reproșându-i că îi acordă foarte puțin timp – 30 de minute, cu 10 mai mult decât restul grupurilor – și că nu i-a trimis un document detaliat despre ce se va discuta, ci doar un scurt scenariu printr-un mesaj.
Nici Sánchez nu vrea să depindă de voturile PP, de aceea va încerca să aprobe creșterea cheltuielilor pentru securitate și apărare fără a fi nevoie să supună nicio votare în Congres, folosind fondul de urgență. „Știm deja că PP, dacă poate bloca o votare a Guvernului, o va face, oricât de importantă ar fi. Acum, dacă votul său nu este decisiv, atunci poate adera, pentru că nu-i mai pasă. Am văzut asta cu pensiile și se poate întâmpla din nou cu orice subiect, inclusiv Ucraina”, rezumă un membru al Guvernului.
Poziții divergente
În acest climat de neîncredere, pare puțin probabil să existe un acord între cele două partide mari, deși, în realitate, pozițiile nu ar trebui să fie îndepărtate, deoarece ambele apără liniile strategice ale familiilor lor politice europene, care sunt, în principiu, de acord cu necesitatea unei reînarmări europene, chiar dacă apoi nu sunt de acord cu instrumentele, dimensiunile sau termenele.
Sánchez și-a arătat angajamentul față de atingerea obiectivului de 2% din PIB pentru apărare încă de la Helsinki, miercuri, cu o zi înainte de rundă, deși vrea să aștepte să explice detaliile în Spania, probabil în intervenția din 26, după Consiliul European de săptămâna viitoare. Palatul Moncloa insistă că întâlnirea cu Feijóo și cu ceilalți lideri nu este menită să le transmită decizii sau să le ceară sprijin în Congres, ci să le transmită informațiile disponibile și scenariile posibile, încă prea deschise, potrivit viziunii Guvernului, pentru a concretiza vreo decizie.
Trimiterea de trupe, care ar necesita un vot în Congres, nu este încă pe masă, insistă Palatul Moncloa, deoarece nu este clar nici măcar dacă Rusia va accepta armistițiul, care nu este pace, pe care l-au convenit SUA și Ucraina. „Nimeni nu intenționează să desfășoare trupe”, a insistat ministrul de Externe, José Manuel Albares, o figură foarte importantă în elaborarea strategiei de politică externă a lui Sánchez.
Reacția opoziției
PP califică direct întâlnirea drept „paravan” și, în mod simbolic, Feijóo nu va compara în Palatul Moncloa după întâlnirea cu Sánchez, așa cum este obișnuit, ci va merge la Congres pentru a-și stabili poziția după întâlnire. Liderul opoziției va evita să vorbească din sala de presă a Palatului Moncloa și, în schimb, va alege Camera inferioară pentru a sublinia, prin acest gest, mesajul că Pedro Sánchez participă la întâlnire nu ca „președinte al Guvernului”, ci ca „secretar general al PSOE”.
Pentru că, după ce a criticat Executivul pentru „lipsa de informații” despre Ucraina, Génova încearcă acum să pună degetul pe rană coaliției din cauza reticențelor Sumar de a crește cheltuielile pentru apărare. „Am fost surprinși de această întâlnire la Moncloa, deoarece Pedro Sánchez nici măcar nu poate vorbi în numele Guvernului său, ci doar în numele Partidului Socialist. Ne convoacă la Moncloa în loc să ne convoace în acest Congres, deoarece ne va da opinia sa ca secretar general al PSOE”, a ironizat miercuri vicesecretarul pentru Educație și Sănătate, Ester Muñoz.
Strategia Partidului Popular
Feijóo va aborda întâlnirea – catalogată drept „întâlnire informală” de Muñoz din cauza lipsei de „informații” și de „plan” – cu un ton dur și fără brațele deschise, deși Partidul Popular, în concordanță cu partenerii săi europeni din PPE, este în favoarea creșterii investițiilor în apărare până la 3% din PIB.
„Partidul Popular este un partid de stat și, de aceea, participăm la această întâlnire. Este dificil să-l sprijinim, nu știm unde merge, nu are niciun plan”, a susținut Muñoz, care nu a clarificat dacă Sánchez va conta pe votul său favorabil în cazul în care va avea nevoie pentru a crește cheltuielile. Formațiunea lui Feijóo nu își încetinește ofensiva internă nici măcar într-un moment crucial pentru Uniunea Europeană și încearcă să profite de conjunctura internațională pentru a expune lipsa de „stabilitate” a Guvernului și pentru a-i „retrata” pe parteneri. În această strategie, pe lângă gestul liderului PP de a compara în Congres joi, popularii vor prezenta săptămâna viitoare Camerei inferioare o propunere non-legislativă pentru ca grupurile să se reafirme în „angajamentul Spaniei față de integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei”, pentru a se pronunța dacă trebuie „respectate angajamentele asumate de Spania” față de NATO în ceea ce privește investițiile în apărare și pentru a solicita ca deciziile privind aceste cheltuieli să fie dezbătute și aprobate cu majoritate în Congres.
O dezbatere care reprezintă o simplă declarație de intenții și al cărei vot nu este obligatoriu.
Alte poziții
În orice caz, cu excepția Podemos, care are poziții foarte dure – Ione Belarra a ajuns să spună în sesiunea de control din Congres că Executivul „lingă cizmele lui Trump” – celelalte grupuri de stânga își arată rezervele față de creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar nu sunt într-un război frontal cu PSOE. Cu Sumar, situația s-a calmat semnificativ după întâlnirea dintre Sánchez și Yolanda Díaz, iar în acest grup se așteaptă ca Guvernul să nu aibă nevoie de nicio votare care ar putea genera tensiuni importante între partidele care alcătuiesc grupul Sumar.
Nici în celelalte nu pare să existe beligeranță, deși mulți sunt împotriva creșterii cheltuielilor. Gabriel Rufián, purtătorul de cuvânt al ERC, care se va întâlni cu Sánchez imediat după Feijóo, s-a mobilizat miercuri pentru a grupa o anumită poziție comună între grupurile de stânga – Bildu, BNG – cu excepția Podemos, care este pe un alt ton, pentru a-i transmite lui Sánchez ideea că „nu trebuie să cheltuim mai mult, ci să cheltuim mai bine”, deși nimeni nu neagă, nici măcar Sumar, că situația geopolitică s-a schimbat și decizia SUA de a elimina sau cel puțin de a limita umbrela militară asupra Europei obligă la o reacție. Alte partide care se vor întâlni, de asemenea, cu Sánchez, precum PNV, care va participa cu noul său lider in pectore, Aitor Esteban, au poziții mai moderate și par dispuse să ofere un sprijin foarte clar Guvernului.
În orice caz, runda nu pare definitivă și vor urma decizii și concretizări în Uniunea Europeană care ar putea recomanda un nou contact cu grupurile atunci când vor exista planuri mai definite de pus în aplicare.