Președinta Bundestag-ului, Julia Klöckner (52 de ani, CDU), se află în centrul unor critici puternice. Motivul este decizia sa de a interzice angajaților administrației parlamentare să participe în calitate oficială la Christopher Street Day (CSD) din Berlin.

Spre deosebire de predecesoarea sa, Bärbel Bas (57 de ani, SPD), grupul LGBTQ+ din cadrul administrației Bundestag-ului nu va putea participa oficial la paradă anul acesta. Klöckner și-a justificat decizia prin „obligația de neutralitate” a administrației Bundestag-ului. Angajaților li se permite să participe la paradă doar ca persoane private.

Deputați SPD, inclusiv viitorul secretar general al partidului, Tim Klüssendorf (33 de ani), i-au scris lui Klöckner o scrisoare în care își exprimă indignarea: „Am luat la cunoștință cu mare consternare că participarea a fost interzisă”. Aceștia consideră că interdicția este „un semnal greșit și, din păcate, fatal în situația socială actuală”.

Anterior, Klöckner provocase deja controverse cu o altă decizie: steagul curcubeu nu mai poate fi arborat pe clădirea Reichstag-ului în ziua CSD. Acum, steagul colorat va flutura deasupra parlamentului doar cu ocazia Zilei Internaționale împotriva Homo-, Bi-, Inter- și Transfobiei.

În dezbaterea actuală, viitorul secretar general al SPD, Tim Klüssendorf, își exprimă și el critica – din motive foarte personale: fratele său este un bărbat trans.

Klüssendorf a declarat că este „foarte nemulțumit” de deciziile lui Klöckner. Potrivit lui, deputații au perfectă dreptate în cererea lor de a „reveni la practica ultimilor ani”.

Ca semn de solidaritate cu fratele său, Klüssendorf și-a făcut un tatuaj comun: conturul orașului vechi al Lübeck-ului natal. El a menționat: „De la fratele meu am învățat cel mai important lucru: să rămân eu însumi. Și să nu permit mediului să mă schimbe împotriva a ceea ce reprezint cu adevărat”.

Klüssendorf a apărat, de asemenea, noua legislație guvernamentală care a simplificat semnificativ procedura de schimbare a înregistrării de gen. Potrivit lui, fratele său a trecut printr-un proces „care a fost foarte, foarte greu sub legislația care exista atunci”.

Vechea lege impunea persoanelor trans să divulge detalii intime psihologilor de stat. Klüssendorf a subliniat: „Se mergea cu adevărat în cele mai personale detalii, se puneau cele mai intime întrebări, care nu aveau nicio legătură cu ajustarea de gen”. El a numit această legislație „destul de inumană”.

Klüssendorf a explicat: „Am trăit în cercul meu familial cel mai apropiat ce înseamnă acest drum. Cât de puternic trebuie să fii și cât de mult trebuie să lupți”

El a declarat că reacționează „foarte alergic” la unele critici aduse Legii Autodeterminării. Concret – la modul în care este „respinsă”, ca și cum acum „ți-ai putea schimba genul zilnic”.

Acest lucru „se îndepărtează destul de mult de realitatea oamenilor care chiar parcurg acest drum”, consideră Klüssendorf. În opinia sa, oricine se preocupă cu adevărat de problemele acestor oameni „nu poate avea de fapt o astfel de poziție”.