Viitorul summit NATO, care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, riscă să devină un eveniment marcat de crize din două motive majore: o dispută financiară privind cheltuielile militare și incertitudinea legată de participarea tuturor liderilor anunțați.

Principala sursă de tensiune este cererea fostului președinte american Donald Trump, care solicită statelor membre să-și majoreze cheltuielile militare la cinci procente din produsul lor intern brut (PIB). Aceasta reprezintă mai mult decât o dublare față de ținta actuală a NATO de doi procente din PIB.

Pentru a detensiona situația, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a elaborat un plan: până cel târziu în 2032, cele 32 de state membre ar trebui să aloce 3,5 procente pentru forțele armate (soldați și armament) și 1,5 procente pentru infrastructura relevantă apărării (porturi pentru nave de război, drumuri și poduri care pot susține tancuri). Împreună, acestea ar însuma cinci procente.

Totuși, ținta de cinci procente provoacă rezistență. Premierul spaniol Pedro Sánchez a criticat deschis această cerere încă înainte de reuniune, numind-o "nerezonabilă". El a subliniat că pentru Spania, angajamentul pentru o țintă de cinci procente "nu ar fi doar nerezonabil, ci și contraproductiv". Spania se numără printre țările NATO care nu au atins încă ținta de doi procente, dar Madridul își propune să reușească acest lucru pentru prima dată în acest an.

Neoficial, miniștrii de finanțe din Franța, Italia, Marea Britanie și Canada au indicat, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de finanțe, că nu pot susține o creștere a cheltuielilor până la cinci procente din bugetele lor.

A doua sursă de preocupare este legată de temerile că Trump ar putea părăsi summitul mai devreme sau chiar anula participarea, așa cum s-a întâmplat la reuniunea G7 din Canada. Din cauza acestor îngrijorări, summitul NATO a fost scurtat la două ore și jumătate, potrivit informațiilor din presă.

Claudia Major, expertă la German Marshall Fund, a declarat că "a renunțat să mai prezică comportamentul lui Trump", dar a adăugat că, prin scurtarea de la două zile la o singură sesiune de două ore, participarea sa ar trebui să fie "fezabilă".

Cheltuielile militare generează tensiuni și în cadrul guvernului german. Cancelarul din partea CDU și ministrul său de externe susțin public ținta de cinci procente. Pe de altă parte, ministrul de finanțe din partea FDP se arată dispus să crească cheltuielile doar până la 3,5 procente, luând în considerare poziția partidului său, ai cărui membri au avertizat împotriva cheltuielilor militare excesive.